respirația diafragmatică

Cea mai eficientă tehnică pentru a scăpa de atacuri de panică, anxietate și stres

Te confrunți adesea cu situații stresante, îți crește tensiunea arterială și, uneori, ai atacuri de panică? Un exercițiu simplu bazat pe respirația diafragmatică te va ajuta să scapi de aceste stări.

Respirația diafragmatică corectă este o salvare pentru tine. Exercițiul poate fi efectuat în scop preventiv sau imediat înaintea unui atac de panică. Dar această tehnică este ușor diferită de respirația abdominală standard, deoarece pauza în timpul unui atac nu trebuie făcută la inhalare, ci la expirare, acest lucru este important.

Tehnica de respirație diafragmatică

Majoritatea oamenilor respiră prin piept, ceea ce poate crește sentimentele de anxietate. Respirația liniştitoare se realizează numai cu stomacul.

Înainte de a efectua exercițiul, trebuie să luați o poziție confortabilă, de preferat să vă așezați, să vă îndreptați spatele, să vă atingeți stomacul cu o mână și să simțiți cum se ridică și se lasă atunci când respirați. Ar trebui să inspirați aer pe nas și să expirați pe gură.

Amintiți-vă – inhalarea ar trebui să fie scurtă, dar nu prea ascuțită, iar expirarea ar trebui să fie de două până la trei ori mai lungă, apoi ar trebui să faceți o pauză. Unii oameni nu pot efectua corect acest exercițiu și, prin urmare, tehnica nu ajută să faci față unui atac de panică. Pentru ca totul să funcționeze, trebuie să respectați câteva reguli:

diafragma

  1. Așază-te într-o poziție confortabilă, fie în șezut sau întins pe spate.
  2. Pune o mână pe piept și cealaltă pe abdomen, în zona buricului.
  3. Închide ochii și începe să-ți concentrezi atenția asupra respirației tale.
  4. Inspiră lent și adânc prin nas, permitând aerului să umple treptat abdomenul. Asigură-te că mâna de pe abdomen se ridică în timp ce inspiri, în timp ce mâna de pe piept rămâne relativ stabilă.
  5. Expiră încet și complet prin gură, lăsând diafragma să se contracte și împingă aerul din abdomen.
  6. Continuă să respiri în acest ritm, concentrându-te pe inspirație prin nas și expirație prin gură, permitând abdomenului să se extindă și să se contracte în timpul respirației.
  7. Efectuați exercițiul periodic, chiar dacă vă simțiți bine. Respirația diafragmatică este un fel de antrenament al corpului. Antrenează-te cât mai des posibil și nu fi leneș, doar așa vei reuși să faci față problemei și să câștigi încredere în tine.
Citeste si...
10 moduri eficiente de a scăpa de balonare

Practicarea regulată a respirației diafragmatice poate avea numeroase beneficii, inclusiv relaxarea sistemului nervos, reducerea stresului și anxietății, îmbunătățirea capacității pulmonare și reducerea tensiunii musculare. Poți încerca să incluzi această tehnică în rutina ta zilnică, de exemplu, în timpul meditației, înainte de culcare sau în orice moment în care simți nevoia de a te calma și de a te conecta cu propria respirație.

În ce alte cazuri ajută respirația abdominală?

Respirația diafragmatică este o tehnică universală care poate fi folosită cu succes nu numai pentru ameliorarea unui atac de panică, ci și în viața de zi cu zi, chiar dacă nu ai întâmpinat niciodată probleme atât de grave. Iaată o scurtă listă de situații în care respirația abdominală poate ajuta:

  • înainte de a rezolva o sarcină importantă, când trebuie să câștigi putere și să duci la bun sfârșit totul;
  • înainte de vizita la medic, examen, interviu, spectacol pe scenă și alte situații care provoacă anxietate;
  • în timp ce practicați sport;
  • în timpul muncii fizice epuizante;
  • dacă ai hipertensiune arterială;
  • în timpul plimbărilor normale în aer curat.

Ești surprins de ultimul punct? Respirația corectă în timpul unei plimbări normale este cu adevărat necesară, mai ales dacă duci un stil de viață sedentar și mergi rar. În acest caz, este posibil să ai amețeli din cauza excesului de oxigen din organism. Respirația abdominală corectă va restabili echilibrul de dioxid de carbon și oxigen din sânge și vei scăpa de simptomele neplăcute.

Important! Exercitiile de respiratie nu pot fi efectuate dupa o operatie recenta la piept sau la organele abdominale, cu temperatura corporala crescuta si raceala, cu malformatii cardiace, in timpul sarcinii (mai ales in al doilea si al treilea trimestru), dupa un accident vascular cerebral recent. Dacă nu vă simțiți bine în timp ce efectuați exercițiul, opriți exercițiul. Ai grijă de tine și fii sănătos!

Citeste si...
Glutation: top 20 de beneficii pentru sanatate

Articolele de pe acest site au rol informativ! Daca aveti o problema de ordin medical, va rugam sa va adresati unui specialist!

Lasă un răspuns