Spălarea dinților la bebeluși

Spalarea dintilor la bebelusi si copii mici – ghid pentru parinti

Obiceiurile sănătoase, învățate la vârste fragede sunt temelia unei bune sănătăți pe tot parcursul vieții. Igiena dentară timpurie ar trebui să fie o prioritate pentru orice părinte. Un zâmbet frumos este un zâmbet cu dantură sănătoasă. Dinții au rol și în vorbire, nu doar în masticație, așa că o dantură sănătoasă ajută la articularea corectă și clară a cuvintelor. În concluzie, îngrijirea dinților celor mici este foarte importantă, iar în rândurile ce urmează îți ofer câteva recomandări pentru spălarea dinților copiilor și formarea unei rutine pentru o dantură sănătoasă.

Apariția dinților. Sfaturi generale pentru igiena dentară 0-3 ani

La naștere, cei 20 de dinți ai bebelușilor sunt acoperiți de gingii, după care încep să erupă în jurul vârstei de 6 luni, iar procesul continuă până la 3 ani. Este necesară începerea igienei orale chiar înainte de apariția primului dințișor. Cu ajutorul unui tifon îmbibat în glicerină simplă (nu boraxată) se curăță gingiile, limbuța și părțile interioare ale obrajilor. Există pe piață șervețele naturale pentru dinți și gingii, îmbibate în xylitol, sterile, foarte practice și ușor de utilizat. Acestea previn apariția cariilor de biberon datorită xylitolului, substanță ce inhibă dezvoltarea bacteriilor[1]. După 6 luni, gingiile pot fi curățare și masate cu periuță din silicon, de tip degetar iar primii dințișori vor fi curățați blând cu o pastă de dinți de tip gel.

O pastă de dinți pe bază de ingrediente naturale este mult mai sigură decât una obișnuită, deoarece cei mici au tendința de a înghiți pasta, oricât de mult le-ai explica să nu o facă. Jack N’Jill este un brand australian a cărui fondatori sunt Justin și Rachel, părinți responsabili cu experiență de peste 20 de ani domeniul creării produselor naturale pentru igienă dentară. Ei au creat paste de dinți sigure, așa cum și-au dorit pentru copilul lor, cu ingrediente certificate organic, naturale, iar ambalajele, pe lângă faptul că sunt foarte drăguțe și atrăgătoare pentru cei mici, sunt biodegradabile, non-poluante pentru mediul înconjurător.

Erupțiile dentare sunt însoțite de dureri și stări de agitație ale bebelușului. Pentru a calma durerile și sensibilitatea provocate de apariția primilor dințișori, se recomandă folosirea inelelor reci pentru dentiție, un prosopel umed rece pe care cel mic să îl strângă între gingii sau un gel calmant pentru erupții dentare, cum ar fi gelul calmant natural pentru bebeluși, Jack N’Jill.

Citeste si...
Crenvursti - deliciu sau dauna pentru copilul tau

După ce a terminat de băut laptele, ceaiul, sucul sau apa, ia biberonul celui mic, pentru a prevenii apariția cariilor de biberon. De cele mai multe ori, cariile apar atunci când bebelușul stă prea mult cu biberonul sau adoarme cu acesta în gură.

Fă o vizită cu cel mic la medicul dentist pentru o consultație de rutină până la împlinirea vârstei de un an. Este recomandat să mergi chiar de la apariția primului dințișor. Este același lucru cu vizitele periodice la medicul pediatru. Prevenția și grija ta din primii ani de viață vor da roade mai târziu.

copii-zambete

Sfaturi generale pentru igiena dentară 3 – 13 ani

Odată cu creșterea copiilor, obiceiurile de îngrijire dentară se schimbă și ele. În jurul vârstei de 3 ani, copiii mici au toți dinții primari sau ”dinți de lapte”, cum mai sunt numiți. În jurul vârstei de 6 ani, aceștia încep să cadă, fiind înlocuiți de dinții permanenți. Între dinții de lapte, 20 la număr, este normal să existe spații, acestea urmând a fi ocupate de cei 32 de dinți permanenți. În jurul vârstei de 13 ani, copii au majoritatea dinților permanenți.

Pentru igiena dentară în această perioadă (3-13 ani), urmează sfaturile de mai jos pentru ca al tău copil să se bucure de dinți puternici și sănătoși:

  • Folosește o cantitate de pastă de dinți mică cât un bob de mazăre.
  • Asigură-te că al tău copil se spală pe dinți de două ori pe zi, dimineața și seara. Până la vârsta de 8-9 ani copilul are nevoie de supravegherea ta.
  • La început nu pune accentul pe spălatul perfect al dinților, ci pe obișnuința copilului cu această rutină. E important ca cel mic să aibă propria periuță de dinți și propriul pahar.
  • Dacă este necesar, ajută-ți copilul să se spele pe dinți și să folosească ața dentară.
  • Adu-i aminte să spele și partea interioară a dinților.
  • Transformă spălarea dinților într-o activitate distractivă. Cu cât periuța este mai atractivă, eventual cu personaje haioase, cu atât copilul va fi mai atras de această sarcină: spălarea dinților.
  • Poți folosi o planșă frumos ilustrată pentru a ține evidența spălatului pe dinți dimineața și seara. Lipește această planșă pe ușa din baie, de exemplu, și lasă copilul să bifeze căsuțele corespunzătoare atunci când se spală pe dinți.
  • Fii un exemplu pentru copilul tău. Arată-i că și tu ai o rutină bine stabilită pentru păstrarea dinților curați și sănătoși. Asigură-te că te vede atunci când te speli pe dinți și că îți face plăcere acest lucru.
  • Fă vizite de prevenție la medicul stomatolog o dată la 6 luni.
Citeste si...
Cele mai eficiente metode de a ține țânțarii la distanță

Pastă de dinți cu sau fără fluor?

Există o întreagă dezbatere cu argumente pro și contra pastelor de dinți cu fluor. Înainte de toate, să clarificăm ce este fluorul și de ce a ajuns un ingredient controversat?

Fluorul este un mineral ce se găsește în mod natural în oase și dinți. De asemeni, se regăsește în natură în următoarele surse: apă, pământ, plante, roci, aer. Surse alimentare de fluor sunt: ceaiul negru, crustaceele, peștele, spanacul, strugurii, stafidele, cartofii.

În stomatologie, fluorul este folosit pentru a preveni apariția cariilor și pentru a întări smalțul dinților. Totuși, o expunere la cantități prea mari de fluor provoacă afecțiuni precum apariția petelor albe pe dinți sau chiar intoxicație. Parafrazându-l pe Paracelsus, ”doza face diferența”.

În SUA, grupul independent EWG Environmental Working Group a militat puternic pentru reducerea cantității de fluor din sistemul de alimentare cu apă a populației. În România, apa de la robinet nu este fluorurată.  CDC (Center for Disease Control and Prevention) a declarat:

”Fluoroza dentară este provocată de ingestia unei cantități excesive de fluor în perioada în care dinții se formează în gingii. Numai copii sub 8 ani sunt expuși riscului de a dezvolta fluoroză dentară deoarece aceasta este perioada în care se dezvoltă dinții permanenți. Severitatea afecțiunii depinde de doza de fluor ingerată (ce cantitate) și durată (cât timp) a fost expunerea la fluor ” – CDC [2]

Cazurile de fluoroză dentară au fost semnalate în urma consumului de apă fluorurată, pastei de dinți cu fluor, suplimentelor cu fluor și tabletelor sau a gumelor de mestecat îmbogățite cu fluor.

Ca alternativă pentru lupta împotriva cariilor se pot utiliza pastele de dinți cu conținut de xylitol. Acesta este un alcool zaharat ce nu poate fi digerat de bacteriile ce provoacă cariile dentare, așa cum se întâmplă în cazul zahărului.

Citeste si...
Interdicția de a crește sau părinții ce nu se pot dezlipi de copii

Dacă folosești o pastă de dinți cu fluor, ai grijă să nu îi dai copilului suplimente cu fluor și să reduci alte surse de fluor pentru a evita fluoroza dentară. Dacă optezi pentru o pastă de dinți fără fluor, asigură-te că al tău copil își ia din alte surse doza recomandată de fluor. Consultă medicul stomatolog pentru a stabili detaliile legate de acest aspect.

Substanțe de evitat în pasta de dinți pentru copii

Alte substanțe de evitat în pasta de dinți pentru copii sunt:

  1. SLS (sodium laureth sulfate)
  2. Compuși PEG
  3. Triclosan
  4. Glucoză
  5. Coloranți artificiali și conservanți problematici

SLS (Sodiul Laureth Sulfate) este un surfactant (formează spumă) răspândit ce poate irita membrana din interiorul gurii. Există alternative mai blânde precum: sodium lauryl sulfoacetate, Sodium Coco Sulfate, Lauryl Glucoside.

Compușii PEG (propileni glicoli) sunt substanțe de sinteză folosite ca aditivi în industria farmaceutică, cosmetică și alimentară. Nu au culoare, gust, miros, sunt mai denși decât apa și dizolvă anumite substanțe mai bine decât apa. Pe etichetă îi găsești sub denumirile: 1,2-propanediol, 1,2-dihydroxypropane, Methyl ethyl glycol, Trimethyl glycol. PEG-urile mai sunt folosite și în fabricarea antigelului, datorită punctului de topire foarte scăzut. În general PEG-urile sunt considerate ca fiind sigure de către FDA (Food and Drug Administration), însă OMS (Organizața Mondială a Sănătății) recomandă a nu se depăși 25mg/kg pe zi. Deoarece nu putem cunoaște cantitățile pe care le consumăm zilnic din toate produsele alimentare, la care se adaugă și cele non-alimentare (cosmetice, medicamente) pe care le folosim zilnic, este recomandat să evităm acest ingredient care s-a dovedit a face pielea mai permeabilă, substanțele străine pătrunzând mai ușor prin ea. În plus, aceste substanțe provoacă iritații persoanelor cu alergii și eczeme.

Citeste si...
Protectii inteligente pentru patutul bebelusului

Triclosanul este o substanță cu proprietăți antibacteriene și antiseptice folosit adesea în pastele de dinți, săpunuri antibacteriene, șervețele antibacteriene și alte produse de igienă, detergenți și soluții de curățare. Este restricționat la o concentrație de maximum 0,3 % deoarece dezvoltă rezistență la antibiotice. Are efect bio-acumulativ și toxic, adică rămâne în corp pentru o perioadă îndelungată și afectează negativ organismul. Un alt studiu arată că triclosanul provoacă afecțiuni grave ficatului.[3]  Deși FDA a interzis în anul 2016 folosirea triclosanului în săpunuri, acesta continuă a fi utilizat în pastele de dinți, creme de bărbierit, deodorante și alte cosmetice.

Glucoza și maltodextrina sunt substanțe folosite în pastele de dinți pentru copii cu scopul de a le face mai pe gustul celor mici. Problema este că zahărul este și pe placul bacteriilor care se hrănesc cu acesta și distrug smalțul dinților, provocând carii.

Coloranții artificiali, deși aprobați de FDA, încep să fie din ce în ce mai mult arătați cu degetul. Unele studii indică efecte precum hiperactivitatea, dereglări de somn, stări de anxietate, schimbări bruște ale stării emoționale, modificări celulare, astm și alte afecțiuni mai grave. Efectele coloranților artificiali asupra sănătății sunt în continuare studiate. Dacă adopți o abordare preventivă, limitează cât mai mult consumul de coloranți a copilului tău. Conservanții problematici sunt: methylparaben, propylparaben, butylparaben. Aceși parabeni pot provoca dereglări hormonale, prin imitarea funcțiilor estrogenului în organism.

Sper că te-ai convins de importanța unei igiene orale corecte încă de la vârste fragede și că vei pune în practică sfaturile din acest articol. Alegerea unei paste de dinți potrivite poate părea dificilă la început, dar în timp vei descoperi ce îi place celui mic și ce va funcționa. Nu uita de accesoriile pentru igienă dentară: periuțe de dinți hazlii, pahare personale atrăgătoare și chef de joacă. Cel mic va aprecia grija ta când va crește mare și va zâmbi în oglindă.

[1] https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5320817/

[2] https://www.cdc.gov/fluoridation/faqs/dental_fluorosis/index.htm

[3] https://factor.niehs.nih.gov/2021/1/papers/triclosan/index.htm

Lasă un răspuns