Proprietățile vindecătoare uimitoare ale păstârnacului pe care puțini oameni le cunosc

Păstârnacul este o legumă-rădăcină dulce și suculentă, care este o rudă apropiată a morcovilor. Aparține familiei Apiaceae, care include și morcovii, pătrunjelul și țelina.

Păstârnacul este originar din Marea Mediterană. Această plantă bienală atinge 1-1,5 metri înălțime în primul an. Culturile de rădăcină sunt de obicei recoltate după primul îngheț. Dacă este lăsată să crească, planta va forma umbele cu flori mici galbene. Și anul viitor vor apărea semințele.

Păstârnacul este asemănător cu morcovii, dar este alb sau crem și mai dulce decât morcovii. Înghețurile de iarnă sunt importante pentru creșterea păstârnacului, deoarece sub influența lor o parte semnificativă a amidonului este transformată în zaharuri și, în acest caz, rădăcinile devin mari, dure și bine modelate. Păstârnacul este recoltat atunci când rădăcinile lor ajung la 15 până la 25 de centimetri în lungime. Întreaga plantă este scoasă din sol, la fel ca morcovii.

Păstârnac – beneficii pentru sănătate

Păstârnacul conține mai mult zahăr decât morcovii, ridichile și napii. Este destul de bogat în calorii, valoarea sa energetică este de 75 de kilocalorii la 100 de grame, iar în acest sens este comparabil cu bananele și strugurii. Dar dulceața și conținutul de calorii nu împiedică păstârnacul să fie o sursă bogată de fitonutrienți, vitamine, minerale și fibre care susține sănătatea.

Păstârnacul este una dintre cele mai bune surse de fibre alimentare digerabile și nedigerabile. 100 de grame de rădăcină de păstârnac conțin 4,9 grame de fibre, ceea ce reprezintă 13% din doza zilnică recomandată.

La fel ca morcovii și alți membri ai familiei Apiaceae, păstârnacul conține destul de multe poliacetilene – antioxidanții falcarinol, falcarindiol, panaxadiol și metilfalcarindiol.

Cercetările efectuate de oamenii de știință de la Universitatea din Newcastle upon Tyne au concluzionat că acești compuși au proprietăți antiinflamatorii, antifungice și anticancerigene și ajută la protejarea împotriva cancerului de colon și a leucemiei limfoblastice acute.

Rădăcinile proaspete de păstârnac sunt, de asemenea, bogate în vitamina C – 17 miligrame, sau 28% din valoarea zilnică. Vitamina C este un puternic antioxidant solubil în apă care este ușor de obținut din surse naturale. Ajută corpul uman să mențină țesuturile conjunctive, dinții și gingiile sănătoase. Proprietățile sale antioxidante ajută la prevenirea cancerului prin eliminarea radicalilor liberi nocivi din organism.

În plus, păstârnacul este bogat în multe vitamine din complexul B, acid folic, vitamina B6 (piridoxină), tiamină și acid pantotenic și mai conține vitaminele K și E (1,49 miligrame, sau 7% din valoarea zilnică).

Conține minerale precum fier, calciu, cupru, potasiu, mangan și fosfor în cantități sănătoase. Potasiul este o componentă importantă a fluidelor celulare și corporale și ajută la controlul ritmului cardiac și a tensiunii arteriale prin contracararea efectelor nocive ale sodiului.

Selectarea și păstrarea păstârnacului

În România, sezonul pastarnacului începe de obicei în lunile septembrie sau octombrie și se încheie în lunile martie sau aprilie. Pastarnacul este o legumă de rădăcină care preferă temperaturile mai reci și poate fi cultivat în sezonul de toamnă și iarnă. Este important de menționat că aceste perioade pot varia în funcție de condițiile climatice specifice fiecărui an și de regiunea în care se cultivă pastarnacul.

Alegeți legume proaspete, ferme, cărnoase, de mărime medie. Evitați rădăcinile prea lungi, subțiri sau ca o coadă. De asemenea, evitați păstârnacul lemnos și copt excesiv, deoarece are un gust mai rău. De asemenea, evitați să cumpărați legume rădăcinoase moi, încrețite, sau păstârnac cu cocoloașe și adâncituri.

Păstrați păstârnacul într-o pungă de plastic în compartimentul pentru legume al frigiderului. Nu puneți păstârnacul în congelator.

Valoarea nutritivă a păstârnacului

Procentul de aport zilnic este dat în paranteze. Informațiile nutriționale se bazează pe 100 de grame de păstârnac proaspăt, crud, pe baza informațiilor de la USDA.

Informații generale:

• valoare energetică – 75 kilocalorii (4%);
• carbohidrați – 17,99 grame (14%);
• proteine ​​- 1,20 grame (2%);
• grăsimi – 0,30 grame (1%);
• colesterol – 0 miligrame (0%);
• fibre alimentare – 4,9 grame (13%).

Vitamine:

acid folic – 67 micrograme (17%);
acid nicotinic – 0,700 miligrame (4%);
acid pantotenic – 0,600 miligrame (12%);
piridoxină (vitamina B6) – 0,90 miligrame (7%);
riboflavină (vitamina B2) – 0,050 miligrame (4%);
tiamină (vitamina B1) – 0,090 miligrame (7,5%);
vitamina A – 0 unități internaționale (UI) – 0%;
vitamina C – 17 miligrame (29%);
vitamina K – 22,5 micrograme (19%).

Electroliți:

• sodiu – 10 miligrame (potasiu – 375 miligrame (8%)).

Minerale:

• calciu – 36 miligrame (3,5%);
• cupru – 0,120 miligrame (13%);
• fier – 0,59 miligrame (7,5%);
• magneziu – 29 miligrame (7%);
• mangan – 0,560 miligrame (24%);
• fosfor – 71 miligrame (10%);
• seleniu – 1,8 micrograme (3%);
• zinc – 0,59 miligrame (5%).

Diferenta dintre radacina de patrunjel si pastarnac

Radacina de pătrunjel și pastârnac sunt două legume cu rădăcini comestibile, dar există câteva diferențe notabile între ele:

• Forma și aspectul: Radacina de pătrunjel are o formă mai mică și alungită, asemănătoare cu o rădăcină de morcov, dar mai mică. Pastârnacul are o formă mai mare și conică, fiind mai gros și mai lung decât radacina de pătrunjel. Pastârnacul are o culoare mai deschisă, fiind alb sau crem, în timp ce radacina de pătrunjel este de obicei de culoare alb-gălbuie.
• Gust: Gustul și aroma celor două legume sunt diferite. Radacina de pătrunjel are un gust ușor dulceag și o aromă distinctă de pătrunjel. Pastârnacul are un gust mai intens și mai dulce, cu note de nucă și vanilie.
• Utilizare culinară: Ambele rădăcini se pot utiliza în bucătărie, dar sunt folosite în moduri diferite. Radacina de pătrunjel este adesea folosită ca ingredient aromatic în supe, tocănițe sau în combinație cu alte legume pentru a adăuga savoare. Pastârnacul este adesea folosit ca legumă de bază în supe, tocănițe, piureuri sau poate fi copt sau prăjit ca garnitură.

Este important de menționat că atât radacina de pătrunjel, cât și pastârnacul pot fi folosite în diferite preparate culinare pentru a adăuga savoare și valoare nutritivă. Alegerea între cele două depinde de preferințele personale și de rețeta în care sunt utilizate.

Contraindicații și efecte nedorite

La unele persoane sensibile, păstârnacul poate provoca reacții de hipersensibilitate, dermatită de contact și sindrom de alergie orală. Simptomele acestor reacții pot include erupții cutanate și leziuni ale pielii. Cele mai frecvente semne ale sindromului de alergie orală sunt mâncărimea și senzația de arsură pe buze, gură și laringe. Persoanele care sunt alergice la nuci, smochine, morcovi, pătrunjel și alte alimente pot fi, de asemenea, sensibile la păstârnac. În astfel de cazuri, consumul acestuia trebuie evitat.

Pastarnacul conține cantități moderate de oxalați, substanțe chimice care pot contribui la formarea calculilor renali la anumite persoane predispuse. Dacă aveți antecedente de calculi renali sau sunteți în pericol de a dezvolta astfel de calculi, este recomandat să consultați medicul înainte de a consuma în mod regulat pastarnac.

Persoanele cu afecțiuni gastrointestinale, cum ar fi gastrita, ulcerul gastric sau sindromul de colon iritabil, pot prezenta sensibilitate la pastarnac. În astfel de cazuri, este important să se monitorizeze reacțiile individuale și să se evite consumul excesiv de pastarnac care ar putea agrava simptomele.

Pastarnacul poate interacționa cu anumite medicamente, inclusiv medicamente anticoagulante (cum ar fi warfarina) și medicamente pentru diabet. Dacă luați aceste medicamente sau alte medicamente prescrise, este important să discutați cu medicul dumneavoastră înainte de a introduce pastarnacul în dieta dumneavoastră.