Imagineaza-ti o casa ce are stalpi de rezistenta, dar este lipsita de ciment in acestia si in ziduri, casa fiind organismul uman, iar stalpii scheletul. Fara ciment, casa se deformeaza, nu-i asa? Acelasi lucru se intampla si in cazul copiilor care sufera de rahitism, oasele acestora devenind fragile.
Cuprins
Ce este rahitismul?
O boala metabolica, caracteristica primei copilarii, adica perioada de crestere rapida, provocata de lipsa vitaminei D. Lipsa vitaminei D perturba metabolismul fosfo-calcic si are drept urmare perturbarea mineralizarii oaselor.
Cauzele rahitismului
Peste 20% dintre copiii mici din tara noastra sunt diagnosticati cu rahitism. Incidenta maxima este intre 3 si 6 luni, dar poate aparea si mai tardiv, pana la 2 ani. Copiii care nu primesc sau nu produc o cantitate suficienta de vitamina D sunt mai predispusi sa sufere de rahitism. De ce se intampla aceasta? Pentru ca in absenta acestei vitamine, organismul foloseste calciul din oase pentru a pastra nivelul de calciu din sange.
Rahitismul se poate datora alimentatiei neechilibrate, sarace in lapte, branza, oua, carne, legume, fructe, dar cu exces de fainoase.
De asemenea, lipsa expunerii corespunzatoare la soare (insorire insuficienta, gradul crescut de poluare in atmosfera), poate favoriza rahitismul. Este bine sa va reamintim ca soarele are rolul de a transforma vitamina D din organism intr-o forma activa cu rol in fixarea calciului in oase. Cei mai expusi riscului de a fi rahitici sunt copiii care traiesc in orase mari. Copiii din zonele urbane stau mai putin la soare, iar razele ultraviolete ii ajung mai putin, din cauza poluarii.
Alte cauze pot proveni direct de la mama care a avut in cursul sarcinii o alimentatie saraca in vitamina D si nu a primit vitamina D ca supliment. Pe langa toate acestea, identificam si cauze ce tin de individ, de copil (prematur, tegumente hiperpigmentate), care cresc nevoia de vitamina D.
Prevenirea rahitismului
Se recomanda profilaxia rahitismului cu calciu si vitamina D sub forma medicamentoasa, pana la varsta de un an si dupa, daca este necesar, mama respectand programarea facuta de catre medicul de familie.
Benefica este alimentatia cu lapte matern, cel putin 6 luni, a sugarului. Diversificarea corecta a alimentatiei sugarului, iar apoi, o data cu cresterea, o alimentatie corecta sub indrumarea medicului, va pot ajuta sa evitati rahitismul.
Acordati importanta expunerii la aer curat si la soare a sugarului, inca din primele zile de viata. Cura helio-marina a copilului trecut de 12 luni este de asemenea benefica. Zilnic, asigurati-va ca incaperea in care sta bebelusul este insorita si aerisita. Nu uitati baia zilnica, masajul si gimnastica bebelusului, inainte de culcare.
Nu neglijati incaltamintea comoda. Cand copilul incepe se mearga, incaltati-l cu ghete cu talpa flexibila. Afla aici cum sa alegi incaltamintea potrivita pentru copilul tau.
Cum recunosti un copil rahitic?
Copilul rahitic prezinta deformari ale cutiei craniene: bose frontale (umflaturi), are fontanela anterioara deschisa larg dupa opt luni si „matanii costale”, adica nodozitati la nivelul cutiei toracice, anterior dispuse. Toracele bebelusului este deformat, largit la baze, picioare in „X” sau picioare in „paranteza”.
De asemenea, schimbarea ordinii de aparitie a dintilor, lipsa tonusului muscular, tipatul laringian, tegumentele palide, transpiratii, tendinta de infectii repetate, toate acestea sunt posibile semne de rahitism. Daca copilul tau are convulsii, daca ai senzatie de minge de ping-pong la apasare usoara a oaselor craniului in zona occipitala, cel mai bine ar fi sa consulti pediatrul.
Profilaxia rahitismului
Profilaxia rahitismului se incepe din perioada prenatala, din ultimul trimestru de sarcina, prin administrarea zilnica a dozei de 400-500U.I./zi femeii gravide. Sau se poate administra o doza saptamanala de 4000-5000U.I./zi. Dieta zilnica a gravidei trebuie sa contina 1200mg calciu/zi (un litru de lapte, 200g branza sau iaurt).
Profilaxia rahitismului la bebelus, prin administrarea vitaminei D, incepe in a 7-a zi de viata. Doza recomandata este in medie de 500 U.I. zilnic pe cale orala sau 200 000 U.I. intr-o singura administrare intre a-7-a si a 10-a zi de viata, prin injectie intramusculara in 1/3 superioara a coapsei.
Dupa 18 luni, vitamina D se va administra in doze de 400U.I./zi in perioada rece, „in lunile cu R” (septembrie-aprilie), pana la varsta de sase ani.
Cele mai indicate produse farmaceutice pentru profilaxia rahitismului sunt: calciul lactic, vitamina D2 pe cale orala, vitamina D3 pe cale intramusculara si vitamina C. Pentru tratamentul rahitismului, cele mai indicate sunt: calciul gluconic, vitamina D3 sub forma de picaturi (Vigantol).
Tratamentul este de lunga durata si va fi efectuat de medicul pediatru in colaborare cu medicul de familie. Un rol important revine gimnasticii medicale, care va trebui efectuata permanent, cu scop de intretinere a tonusului muscular.
ATENTIE! Adaosul de Calciu este necesar numai la prematuri sau la copiii care primesc sub 400 ml lapte/zi. De obicei, schema de profilaxie a rahitismului se stabileste si se recomanda mamei de catre medicul neonatolog/pediatru, la iesirea din maternitate. Nu-i dati copilului suplimentul de vitamina D, fara a consulta un specialist!
Sursele naturale de vitamina D:
- galbenusul de ou
- pestele
- untul
- ficatul
- lactate nedegresate
- carnea grasa
Da-i-le copilului tau cand ajunge la varsta potrivita pentru a le consuma.
Vegetalele nu contin aceasta vitamina!
ATENTIE! Aportul alimentar nu acopera nevoile de vitamina D ale copilului. Va trebui sa-i dati si suplimentul de vitamine recomandat de pediatru.
Consecintele nerespectarii tratamentului
Aplicare incorecta sau incompleta a profilaxiei cu vitamina D si renuntarea la administrarea ei dupa varsta de 1 an, fie din neglijenta parintilor, fie din cauza omisiunilor medicilor sau a asistentilor medicali, duce la adancirea problemei.
Peste decenii, rahitismul netratat va constitui pentru individul respectiv cauza principala a osteoporozei, boala invalidanta prin deformarile grave pe care le poate produce si prin riscul mare de fracturi spontane.
