Nămol biliar (sludge biliar) – simptome, complicații și tratament

Nămolul biliar reprezintă un sediment de colesterol sau alte cristale în sistemul biliar. Inițial, afecțiunea este asimptomatică, ulterior manifestată prin durere în hipocondrul drept și dispepsie. Diagnosticată prin ecografie și scintigrafie dinamică a sistemului biliar, sondare duodenală, ERCP și teste biochimice de sânge.

Diagnosticul nămolului biliar ca stare patologică independentă a devenit posibil după introducerea pe scară largă a metodelor cu ultrasunete pentru examinarea ficatului și a tractului biliar. Prevalența tulburării în rândul populației este de 1,7-4%, la pacienții cu boli ale tractului digestiv – 7-8%, la pacienții cu patologie hepatobiliară – 24,4-55%. Nămolul conține cristale de colesterol, mucină, bilirubinat de calciu și alți pigmenți. Cel mai adesea, boala este detectată la femeile peste 55 de ani. Majoritatea gastroenterologilor și hepatologilor consideră prezența nămolului biliar cristalin ca o formă preclinică (pre-pietrală) de colelitiază.

Cauze apariție sludge

Nămolul biliar are o origine polietiologică, provocată de aceiași factori ca și colelitiaza. Un rol cheie în apariția bolii îl joacă o modificare a compoziției chimice a bilei și stagnarea acesteia în tractul biliar. În dezvoltarea patologiei, se urmărește o predispoziție ereditară, probabilitatea formării nămolului biliar la pacienții ale căror rude suferă de colelitiază crește de 2-4 ori. Specialiștii în domeniul gastroenterologiei și hepatologiei identifică mai multe grupuri de condiții prealabile care cresc riscul de apariție a nămolului în sistemul biliar:

• Dischinezia căilor biliare. Cu încălcări primare ale motilității tractului biliar, evacuarea bilei din vezică și scurgerea acesteia în duoden sunt perturbate. Staza biliară este caracteristică disfuncției vezicii biliare, sfincterului lui Oddi. Formarea nămolului se remarcă în dischinezia secundară cauzată de patologia organică.
• Obturația căilor biliare. Formarea nămolului este accelerată prin încălcarea permeabilității tractului biliar la pacienții cu stenoză a sfincterului lui Oddi pe fondul pancreatitei, tumori ale ficatului și capului pancreatic, leziuni traumatice. În astfel de cazuri, modificarea reologiei bilei și apariția nămolului sunt de obicei exacerbate de simptomele icterului obstructiv.
• Boli ale ficatului. Formarea nămolului complică majoritatea bolilor hepatice care apar cu afectarea formării bilei și colestază – hepatită virală, steatohepatită, ciroză alcoolică a ficatului.
• Tulburări de alimentație. Precipitarea colesterolului sub formă de cristale se accelerează odată cu creșterea concentrației sale în bilă la pacienții care consumă multe alimente cu colesterol (carne, carne afumată, alimente cu grăsimi trans). Încălcarea proprietăților reologice ale bilei se observă în cazul obezității, în timp ce fluxul său încetinește cu pierderea rapidă în greutate, înfometarea și dietele sărace în calorii.
• Modificări hormonale. Apariția nămolului la femeile însărcinate și la femeile care suferă de hiperestrogenism este favorizată de o creștere a concentrației de estrogen, ceea ce crește litogenitatea bilei. În timpul sarcinii, situația este agravată de hiperprogesteronemia, care provoacă staza biliară. Grupul de risc include, de asemenea, pacienții care iau medicamente estrogen-progestative și COC.
• Luarea anumitor medicamente. Un efect secundar sub formă de precipitare a nămolului este detectat atunci când se iau cefalosporine, analogi sintetici ai somatostatinei și preparate de calciu. În cazul cursurilor de tratament pe termen scurt, acest efect este reversibil; la mulți pacienți, caracteristicile normale ale bilei sunt restabilite la 2-3 săptămâni după finisarea farmacoterapiei.
• Până la 8-16% din cazuri sunt diagnosticate la pacienții care suferă de anemie falciformă. Dacă măduva spinării este deteriorată deasupra celei de-a 10-a vertebre toracice, formarea de nămol se datorează hipokineziei vezicii biliare. Punctul de plecare pentru formarea nămolului biliar este adesea intervențiile chirurgicale la nivelul tractului gastrointestinal: operație de bypass gastric, gastrectomie. În perioada postoperatorie se determină nămol la 42% dintre pacienți.

Simptomele nămolului biliar

Adesea, boala continuă pentru o lungă perioadă de timp fără simptome evidente. Cel mai adesea, pacienții sunt îngrijorați de durerea din partea dreaptă a hipocondrului, asociată cu mâncarea și radiația către omoplatul drept. Intensitatea sindromului de durere depinde de gradul de afectare a sistemului biliar. Durerea devine mai intensă odată cu migrarea nămolului și poate să semene vag cu colica biliară tipică. Se observă și simptome dispeptice: greață și vărsături, amărăciune în gură, disconfort în abdomen după masă. Uneori apare o modificare a naturii scaunului cu predominanța constipației. Starea generală a pacienților cu simptome de nămol biliar nu este perturbată.

Complicații

Trauma pe termen lung a pereților căilor biliare cu cristale și microliți duce la o reacție inflamatorie – colangită. Odată cu stagnarea vezicii biliare a bilei groase, poate apărea colecistită cronică. În cazul unei infecții secundare, se dezvoltă colangită purulentă, empiem al vezicii biliare. Cea mai frecventă complicație a nămolului biliar este formarea de calculi mari. Cursul lung al bolii duce la modificări cicatriciale ale căilor biliare, papilită stenozantă, care necesită intervenție chirurgicală. Când procesul patologic se extinde dincolo de sistemul biliar, apare duodenita, pancreatita criptogenă.

Abonați-vă! Suntem pe Facebook!

Nămol biliar tratament

Pacienților cu semne de boală nou diagnosticate fără simptome clinice li se recomandă monitorizarea dinamică și eliminarea factorilor care au provocat formarea nămolului – tratarea patologiei de bază, eliminarea agenților litogeni și ajustarea dietei. Cu prezența constantă a semnelor, este prescrisă terapia antilitogenă conservatoare. Regimul de tratament include de obicei următoarele grupuri de medicamente:

• Derivați ai acidului ursodeoxicolic (UDCA). Aparțin categoriei de medicamente de bază. Efectul terapeutic este asociat cu inhibarea sintezei colesterolului în hepatocite și îmbunătățirea caracteristicilor reologice ale bilei. Legarea UDCA de colesterol în cristale lichide contribuie la dizolvarea precipitatelor formate.
• Coleretice și colinetice. Litogenitatea conținutului biliar scade odată cu creșterea acizilor biliari primari în compoziția sa. Medicamentele care îmbunătățesc excreția bilei, contractilitatea vezicii biliare, motilitatea tractului biliar, contribuie la o eliberare mai rapidă a colesterolului în lumenul duodenului.
• Antispastice miotrope. Recomandate pentru diskinezia spastică a căilor biliare. Datorită efectului asupra fibrelor musculare netede, acestea facilitează golirea vezicii biliare și relaxează sfincterul lui Oddi cu hipertonicitatea sa. Fluxul biliar îmbunătățit reduce congestia și reduce riscul de precipitare a cristalelor de colesterol.
• Hepatoprotectori din plante. Actualitatea prescrierii medicamentelor se datorează efectului lor complex asupra diferitelor părți ale formării nămolului. Agenții hepatoprotectori au efect coleretic și antispasmodic, prin îmbunătățirea funcției hepatocitelor, reduc conținutul de colesterol din bilă în caz de steatoză și alte patologii biliare.
• Pentru eliminarea mai rapidă a nămolului, se folosesc enterosorbanți, blocanți de lipază și regulatori de motilitate intestinală, care împiedică absorbția colesterolului în intestin.

Metodele chirurgicale în detectarea suspensiei biliare sunt rareori utilizate, în principal în prezența spasmului sau stenozei rezistente terapeutic a sfincterului lui Oddi. În astfel de cazuri, se efectuează sfincteropapilotomia pentru a elimina colestaza.

Prognoza și prevenirea

Prognoza este determinată de gradul modificărilor funcționale și organice ale căilor biliare și vezicii biliare, de starea generală a pacientului și de prezența patologiei concomitente. Prognosticul este favorabil cu un factor etiologic cunoscut, a cărui eliminare duce la o regresie completă a simptomelor. În alte cazuri, există un risc mare de transformare a bolii într-o patologie biliară organică.

Pentru a preveni formarea nămolului, este necesar să se reducă cantitatea de alimente grase și prăjite din dietă, să se respecte intervalele dintre mese (nu mai mult de 3-4 ore), să se limiteze aportul de medicamente care pot provoca spasm al sfincterului lui Oddi. Este important să se efectueze diagnosticul și tratamentul în timp util al bolilor care duc la stagnarea biliară.

Alătură-te grupului Tratamente naturiste – Medicina pentru trup si suflet, unde vorbim despre probleme de sănătate și nutriție, aici poți primi mai ușor răspuns la întrebarea ta!