miocardita simptome si tratament

Una dintre cauzele durerii inimii (înjunghiere, dureri ascuțite), pulsului neregulat, dificultății de respirație după o răceală și a oboselii inexplicabile poate fi miocardita.

Miocardita este o boală inflamatorie a mușchiului inimii cauzată de agenți infecțioși sau virali, factori chimici, infecții parazitare, procese alergice sau autoimune la nivelul miocardului.

Principala cauză a miocarditei în marea majoritate a cazurilor este o infecție virală: adenovirus, enterovirus, virus herpes simplex, hepatită virală, covid-19, în țările europene adesea parvovirus B19 și virusul herpes uman, mai rar citomegalovirus, uneori o combinație de 2 sau mai multe virusuri. Dintre cauzele bacteriene, un exemplu clasic este miocardita în difterie, bruceloză și poate fi cauzată și de stafilococi, gonococi și alte bacterii.

La persoanele slăbite și în condiții de imunodeficiență, ciupercile pot deveni cauza miocarditei. Cu o mușcătură de căpușă, spirochetele devin cauza modificărilor inflamatorii, iar cu tifos, rickettsia. Dintre cauzele toxice ale leziunilor miocardice, se pot distinge efectele anumitor medicamente (de exemplu, cele utilizate în oncologie), intoxicația cu alcool și uremia (insuficiență renală severă) și expunerea la alte substanțe chimice. Formele autoimune se pot dezvolta cu diverse boli sistemice (lupus eritematos, sarcoidoza etc.)

Există mai multe etape în dezvoltarea miocarditei și se pot încheia atât cu o recuperare completă independentă, cât și cu dezvoltarea insuficienței cardiace severe.

Plângerile pacienților pot varia de la starea de rău ușoară și durerea toracică neexprimată până la un curs fulgerător care duce la insuficiență cardiacă acută și uneori la moarte. Cel mai adesea, la început, plângerile sunt de natura unui sindrom asemănător gripei: febră, durere în mușchi și articulații, uneori simptome de leziuni ale tractului gastrointestinal după tipul de gastroenterită:

Citeste si...
Ceai de salvie - Beneficiile și utilizările terapeutice

miocardita simptome

  • dureri toracice, de obicei prelungite, neasociate cu activitatea fizică, de natură diversă
  • palpitații, aproape constante, adesea întreruperi în activitatea inimii, diverse aritmii
  • dificultăți de respirație, scăderea toleranței la efort
  • slăbiciune, care poate fi principala și aproape singura plângere.

Diagnosticul miocarditei

Pentru diagnosticul miocardului se folosesc metode instrumentale și de laborator, precum și biopsia miocardică.

Metodele instrumentale includ:

  • ECG – tulburările de ritm și de conducere pot fi detectate pentru prima dată, uneori modificări asemănătoare atacului de cord (mai ales în faza acută a inflamației);
  • ECHO KG – încălcări ale funcției miocardice sistolice (datorită morții cardiomiocitelor) și diastolice (din cauza edemului pereților ventriculului stâng);
  • contrastul RMN cu gadoliniu evidențiază bine edem al peretelui inimii (ca una dintre etapele inflamației), dar poate fi fals negativ;
  • Scintigrafia miocardica poate fi informativa in cazul suspiciunii de miocardita sarcoidoza.

Metodele de laborator includ:

  • Un studiu al unui test de sânge clinic, care poate dezvălui o creștere a VSH, o creștere a numărului de leucocite și, în unele forme – eozinofile;
  • Studiul valorii așa-numitelor enzime cardiospecifice (troponina T și CPK) relevă creșterea acestora, dar un rezultat negativ nu exclude diagnosticul de miocardită;
  • Determinarea anticorpilor serici antimiocardici.

Testarea serologică virală de rutină nu este recomandată și poate fi utilă doar în diagnosticul difteriei sau miocarditei borrelioze.
Standardul de aur pentru diagnosticarea miocarditei este biopsia miocardică endomiocardică (EMB), care se efectuează numai în spitale specializate și după indicații stricte. Indicațiile pentru trimitere sunt stabilite de medicul curant.

7 semne că inima nu funcționează corect și are nevoie de ajutor urgent

Tratamentul miocardic

În toate cazurile de diagnostic stabilit de miocardită, pacientul trebuie să primească terapie recomandată pentru ICC (insuficiență cardiacă cronică), care include utilizarea următoarelor grupuri de medicamente:

  • beta-blocante (carvedilol, metoprolol etc.);
  • inhibitori ai ECA sau sartani (de exemplu enalapril, candesartan);
  • inhibitori ai receptorilor mineralocorticoizi (verospiron).
Citeste si...
Vitamina D: normă, semne de deficiență, surse

Alte grupe de medicamente sunt utilizate în funcție de indicații, în funcție de starea clinică a pacientului. Acestea pot fi glicozide cardiace (digoxină), medicamente antiaritmice (doar amiodarona, rar sotalol), iar în cazuri severe se poate folosi terapia imunosupresoare (prednisolon sau citostatice).

Utilizarea de rutină a imunoglobulinei nu este recomandată.

Separat, trebuie menționat că medicamentele din grupa AINS (medicamente antiinflamatoare nesteroidiene), conform ultimelor recomandări europene, nu trebuie utilizate pentru tratarea miocarditei. Dimpotrivă, utilizarea acidului acetilsalicilic a fost asociată cu o creștere a mortalității în această boală.

Un factor extrem de important în tratamentul miocardului este restrângerea activității fizice, până la repaus la pat în cazurile severe.

De asemenea, este necesar să urmați o dietă cu o restricție de sărat și o creștere a alimentelor ușor digerabile. Durata terapiei trebuie să fie de cel puțin șase luni (inclusiv scăderea activității fizice). În viitor, o observație pe termen lung de către un cardiolog este obligatorie, deoarece este imposibil de prezis cursul bolii atunci când aceasta devine cronică.

Prevenirea miocarditei

Măsurile preventive pentru miocardită sunt:

  • renunțarea la obiceiurile proaste (în special consumul de alcool, droguri),
  • tratamentul în timp util al bolilor infecțioase acute și reabilitarea focarelor cronice de infecție,
  • vaccinarea împotriva celor mai frecvente infecții (difterie, rubeolă, gripă).

Miocardita este o patologie destul de comună care complică cursul multor infecții virale și bacteriene, boli sistemice și autoimune. Sunt posibile variante de miocardită idiopatică, a cărei cauză rămâne necunoscută. Boala se încheie atât cu o recuperare completă, cât și cu dezvoltarea unei insuficiențe cardiace severe. Rezultatele miocardului transferat sunt principalul motiv pentru transplantul de inimă în țările dezvoltate economic. Efectuarea unui diagnostic corect este semnificativ dificilă din cauza lipsei de simptome specifice.

Citeste si...
Semințe de dovleac contra paraziților: Cum se iau

Întrebări frecvente

Este posibil să faci sport cu miocardită?

Miocardita se traduce literalmente ca inflamație a mușchiului inimii. Aceasta este o boală cu complicații periculoase sub formă de tulburări de ritm, insuficiență cardiacă, cardioscleroză și chiar moarte subită cardiacă.

Orice activitate fizică care mărește activitatea inimii este categoric contraindicată. O creștere a frecvenței cardiace semnalează o creștere a sarcinii asupra inimii. Merită să evitați urcatul scărilor, alergatul și ridicarea greutăților în viața de zi cu zi, ca să nu mai vorbim de antrenamentele sportive.

Perioada de recuperare cu abstinenta de la orice sport este de cel putin 3 luni dupa miocardita acuta.

Pot să beau cafea în caz de miocardită?

Cafeaua este un produs nedorit pentru miocardită. Băutura are capacitatea de a crește ritmul cardiac și tensiunea arterială. Ambele cresc activitatea inimii, creează o sarcină suplimentară asupra mușchiului inflamat.

Pot planifica o sarcină dacă am miocardită?

Dacă ați fost diagnosticată cu miocardită, acesta cu siguranță nu este cel mai bun moment pentru a rămâne însărcinată. Starea de sarcină impune nevoi crescute asupra corpului viitoarei mame și în special asupra sistemului cardiovascular. Fondul hormonal, metabolismul apă-electroliți se modifică, volumul sângelui circulant crește, tensiunea arterială și ritmul cardiac cresc. Toate acestea încarcă suplimentar mușchiul inflamat și crește riscul de complicații. În plus, tratamentul miocarditei în timpul sarcinii va fi extrem de dificil. În terapie se folosesc antibiotice, medicamente antivirale (în funcție de etiologie), antiinflamatoare, antihistaminice, agenți imunosupresori, care sunt evident contraindicate femeilor însărcinate.

Dacă boala a apărut în timpul sarcinii, alegerea metodei de naștere va fi efectuată de un consiliu de obstetricieni-ginecologi și cardiologi în fiecare caz clinic specific.

Citeste si...
Cum scapi rapid de crampe musculare ale gambei (cârcei)?

Alătură-te grupului Tratamente naturiste – Medicina pentru trup si suflet, unde vorbim despre probleme de sănătate și nutriție, aici poți primi mai ușor răspuns la întrebarea ta! 

Articolele de pe acest site au rol informativ! Daca aveti o problema de ordin medical, va rugam sa va adresati unui specialist!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *