Pofta de mâncare este un fenomen fiziologic normal, datorat senzației de foame. Pofta de mâncare oferă o refacere a nutrienților și îți amintește să mănânci. În mod normal, senzația în creștere de foame aduce un disconfort intern atât de pronunțat încât te face să neglijezi alte nevoi până când alimentele intră în organism.
Apetitul este general și specific. Cu un apetit general, o persoană este gata să mănânce orice aliment comestibil pentru a potoli foamea. Un apetit specific este o nevoie acută de un anumit aliment. Specificul alimentației în general se datorează întotdeauna unui deficit de anumite substante, motiv pentru care vrei sa mănânci fie carne, fie făinoase, fie doar legume sau fructe, dulciuri, fie doar să bei apă.
Adesea, pierderea poftei de mâncare este percepută ca o binecuvântare, în special de către persoanele care tind să fie supraponderale sau au mijloace de trai limitate. Cu toate acestea, pierderea poftei de mâncare nu trebuie luată cu ușurință. Pofta de mâncare este unul dintre indicatorii fiziologici importanți. Modificarea acesteia, la fel ca o modificare a temperaturii corpului, a tensiunii, a frecvenței respiratorii sau a pulsului, indică o schimbare în activitatea anumitor sisteme ale corpului.
Cauzele pierderii poftei de mâncare
Foarte des condițiile stresante severe provoacă refuzul alimentar. Epuizarea și deficiența elementelor micro și macro exacerbează foarte mult criza psihologică și îngreunează ieșirea din ea. Dacă știi sigur că motivul pierderii poftei de mâncare sunt experiențele dureroase (o depresie), trebuie să te forțezi să mănânci în porții mici, dar în mod regulat. În alte cazuri, când nu există motive vizibile, ar trebui să solicitați sfat și examinare la: terapeut, gastroenterolog, endocrinolog, nutriționist sau psihiatru.
Complexul tuturor modificărilor apetitului se numește „disrexie”. Ea poaet fi exprimată prin scăderea poftei de mâncare, creșterea bruscă a acesteia, preferințe de gust pervertite sau bulimie (pierderea absolută a sațietății). Cea mai frecventă tulburare a apetitului, anorexia, este un refuz total de a mânca. Cel mai adesea, anorexia apare ca urmare a unei diete stricte și a unei evaluări inadecvate a greutății și stării generale.
Refuzul hranei este asigurat mai întâi printr-un efort de voință, iar apoi, într-adevar, senzația de foame se pierde complet, organismul trece la alimentația internă, cheltuind mai întâi întreaga rezervă de grăsime, iar apoi cauzând degenerarea organelor și tesuturilor. Aceasta este o condiție foarte periculoasă, la un anumit stadiu este deja imposibil să salvezi o persoană cu anorexie.
Cauzele naturale ale pierderii poftei de mâncare pot fi intoxicația, temperatura ridicată a corpului, bolile virale și infecțioase, fluctuațiile de tensiune, primul trimestru de sarcină sau primele zile de menstruație la femei, luarea anumitor medicamente, vremea caldă. Astfel de motive reduc doar temporar apetitul, iar senzația de foame ar trebui să se restabilească după trecerea acestor stări.
De regulă, ar trebui să vă îngrijoreze lipsa poftei de mâncare, dacă nu există motive vizibile pentru aceasta, dar nu doriți să mâncați timp de o săptămână sau mai mult. Merită să acordați o atenție deosebită refuzului alimentației dacă există tulburări asociate: pierderea interesului pentru activitățile preferate, scăderea dorinței sexuale, tulburări de somn, distragere, plâns nemotivat și iritabilitate.
Cauza lipsei poftei de mâncare pot fi diferite boli:
- cardiovasculare;
- boli ale sistemului digestiv;
- oncologice;
- vegetovasculare;
- endocrine;
- autoimune;
- boli de ficat;
- tulburări mintale severe și demență;
- lipsa vitaminelor B, zinc și alte micro și macro elemente;
- vârsta inaintată.
Tratament pentru lipsa poftei de mâncare
Deoarece pierderea apetitului nu este o boală, ci doar un simptom, tratamentul acestei afecțiuni are întotdeauna ca scop eliminarea cauzei care a determinat refuzul de a mânca. De regulă, recuperarea readuce pofta de mâncare și greutatea normală este restabilită în scurt timp.
Stresul sever este oprit de medicamente sedative, auto-antrenament, ajutor psihologic. De regulă, apariția apetitului indică o îmbunătățire a statusului neuropsihic.
Bolile endocrine au, de asemenea, o relație puternică între severitatea afecțiunii și nevoia de hrană. Tratamentul are de obicei un efect pozitiv asupra apetitului.
Tulburările mintale severe, cum ar fi demența, necesită uneori hrănire forțată printr-un tub de gastrostomie.
Dacă motivul scăderii apetitului este pierderea unei persoane dragi, problemele la muncă și alte dificultăți în viață, puteți încerca să faceți față singur stresului. Ceaiurile liniștitoare din plante, micile porții de delicatese pe care de obicei nu ți le poți permite, activitățile preferate pentru care nu ai avut niciodată suficient timp, îți pot oferi „reboot-ul” necesar și o doză de optimism. Uneori este suficient ca femeile să viziteze un spa sau un coafor pentru a le întoarce gustul pentru viață și credința că tot ce este mai bun urmează să vină.
În orice caz, ar trebui să încercați întotdeauna să înțelegeți cauzele scăderii apetitului și să luați măsuri posibile pentru a elimina factorii care au cauzat această afecțiune. Oricare ar fi motivele, consecințele sale negative pot fi destul de grave. Nu riscați și nu ignorați această tulburare gravă.
Alătură-te grupului Tratamente naturiste – Medicina pentru trup si suflet, unde vorbim despre probleme de sănătate și nutriție, aici poți primi mai ușor răspuns la întrebarea ta!
Articolele de pe acest site au rol informativ! Daca aveti o problema de ordin medical, va rugam sa va adresati unui specialist!