HIV – boala infectioasa cauzata de deteriorarea organismului de catre virusul imunodeficientei umane (HIV). Acest virus afecteaza in principal celulele sanguine (sistemul imunitar).
In legatura cu acest proces patologic, desi relativ lent, se inhiba sistemul imunitar, care joaca rolul de a proteja organismul de agentii infectiosi patogeni patologici si de factorii de mediu adversi. Suprimarea imunitatii, la randul sau, duce la vulnerabilitatea organismului la microflora agresiva, prin urmare, o persoana cu infectie cu HIV poate muri nu numai de HIV, ci de boli secundare dobandite cu HIV – SIDA, tumori maligne (cancer), tuberculoza si diverse alte boli care, de obicei, nu fac rau unei persoane cu un sistem imunitar sanatos.
Sensibilitatea corpului uman la HIV este ridicata, dar se observa ca este mai mica la o varsta de pana la 35 de ani.
In general, rata de raspandire a virusului imunodeficientei si dezvoltarea infectiei cu HIV depinde de multi factori: starea de sanatate a omului, varsta, alimentatia, tulpina virusului, prezenta unei alte infectii in organism, depistarea la timp si tratamentul adecvat al bolii.
Ultima etapa in dezvoltarea infectiei cu HIV este SIDA.
SIDA (Sindromul Imunodeficientei Dobandite, SIDA) este stadiul final al dezvoltarii infectiei cu HIV, care se formeaza in medie la 9-11 ani dupa ce o persoana este infectata cu virusul imunodeficientei. Este insotita de o multitudine de boli infectioase si neinfectioase, tumori – si se termina de obicei, daca nu se realizeaza terapia adecvata, cu un rezultat fatal al pacientului.
Speranta de viata a unui pacient cu SIDA fara tratament este de aproximativ 9 luni. Cu terapia retrovirala adecvata pentru SIDA, viata pacientului in majoritatea cazurilor dureaza pana la 70-80 de ani.
Cum se transmite virusul?
Sursa HIV sunt persoanele care traiesc cu HIV de-a lungul vietii, precum si maimutele africane prin care HIV-2 poate fi infectat. Pe baza experimentelor, s-a constatat ca alte animale nu sunt sensibile la virusul imunodeficientei.
Infectia HIV apare prin contactul cu sangele, mucusul, fluxul menstrual, sperma, secretia vaginala, laptele matern si limfa. Unii autori sustin ca transmiterea virusului poate avea loc si prin saliva, lacrimal sau lichid cefalorahidian. Cel mai adesea, infectia apare prin sange, secretii vaginale si spermatozoizi.
Pentru infectia cu HIV si extinderea acesteia in intregul corp, este necesar ca unul dintre biomaterialele infectate enumerate mai sus sa intre in fluxul sanguin sau in sistemul limfatic, care apare de obicei in timpul taierilor, injectiilor, prezentei microtraumelor in organele mucoase sau genitale, in cavitatea bucala si in caz de infectie parenterala, de exemplu, cu lapte matern.
Important! Virusul imunodeficientei umane din mediul extern (in afara corpului) este relativ instabil – atunci cand sangele, saliva si alte biofluide infectate se usuca, in special la temperaturi peste 56 ° C, HIV moare instantaneu.
Astfel, s-a stabilit ca principalele moduri de transmitere a HIV sunt:
- Injectii, in special atunci cand utilizati medicamente injectabile;
- Sex aleatoriu, contact sexual neprotejat cu un strain, precum si sex nenatural (anal, oral);
- Transfuzie de sange, plasma, globule rosii sau trombocite;
- Infectia bebelusului este posibila cu un defect intrauterin al placentei in timpul gestatiei, din cauza traumelor in timpul nasterii, precum si la alaptarea bebelusului;
- Utilizarea de articole medicale sau cosmetice nesterile si dezinfectate – ace, seringi, scalpele, aparate de tatuat, foarfece, instrumente dentare si alte instrumente.
HIV nu se transmite prin: o strangere de mana, un sarut, muscaturi de tantari si alte insecte, aer, haine, utilizarea unei bai, toaleta, piscina.
Infectia cu HIV
Dezvoltarea infectiei cu HIV
Perioada de incubatie a HIV (perioada de la momentul infectiei pana la primele semne ale infectiei cu HIV) este de la 14 zile la 3 luni, dar poate dura pana la 1 an. In aceasta perioada, inca nu este posibil sa se detecteze anticorpi impotriva virusului, simptomele sunt de asemenea absente.
Principalul rezervor pentru inmultirea virusului sunt macrofagele si monocitele. Numarul predominant de celule infectate si reproducerea lor are loc in tesutul limfoid asociat intestinului (aproximativ 70%), mai putin dintre acestea sunt in sangele periferic (aproximativ 12%) si ganglionii limfatici (aproximativ 8%).
Virusul de imunodeficienta distruge mucoasa gastrointestinala. Pe baza acestui lucru, putem spune ca infectia cu HIV este in primul rand o boala a mucoasei intestinale.
Stadiile HIV
Infectia cu HIV stadiul 1 (perioada de incubatie) – perioada de la infectia organismului cu virusul pana la aparitia primilor anticorpi detectati in acesta. De obicei, aceasta variaza de la 14 zile la 1 an, care depinde in mare masura de sanatatea sistemului imunitar.
Infectia cu HIV stadiul 2 (faza acuta) – se manifesta in termen de 7-14, uneori 30 de zile si se caracterizeaza prin primele semne de infectie cu HIV care se manifesta sub forma acuta.
Faza acuta a HIV cu cursul seamana cu o stare severa de gripa si este insotita de o crestere a temperaturii pacientului pana la +38 ° C, frisoane, slabiciune generala si stare de rau, faringita, urticarie, mialgie, cefalee, inflamatie a capturii limfatice, stomatita, greata, varsaturi, diaree, pierderi in greutate, tuse. Cu cat simptomele sunt mai puternice, cu atat se dezvolta mai rapid dezvoltarea SIDA.
Infectia cu HIV stadiul 3 (perioada latenta) – caracterizata printr-o slabire sau mai des absenta simptomelor evidente sau a limfadenopatiei (ganglioni limfatici mariti si nedurerosi, in 2 sau mai multe locuri fara legatura directa), precum si o scadere treptata a numarului de limfocite. Perioada de latenta este de aproximativ 5-10 ani. Terapia HAART in timp util (terapie antiretrovirala extrem de activa) poate prelungi aceasta perioada cu zeci de ani.
Infectia cu HIV stadiul 4 – se caracterizeaza prin inhibarea imunitatii celulare, care se exprima prin boli frecvente recurente si care nu se vindeca – stomatita, herpes, candidoza, leucoplazia limbii. Durata etapei este de la 1 la 2 ani.
Infectia cu HIV stadiul 5 (stadiul terminal, SIDA) – este ultima etapa a infectiei cu HIV. In absenta unui tratament adecvat, speranta de viata a pacientului este de cel mult 3 ani si uneori pana la 1 an.
SIDA se caracterizeaza prin aparitia si dezvoltarea infectiilor si tumorilor, precum tuberculoza, meningita, encefalita, gripa, pneumonie, toxoplasmoza, herpes, candidoza, salmoneloza, criptococcoza, histoplasmoza, tumori maligne (cancer – sarcomul Kaposi, limfoame) si altele.
Factorii patogeni care accelereaza dezvoltarea bolii de la stadiul 1 pana la SIDA:
- Lipsa unui tratament adecvat;
- Stres;
- Slab-nutritie;
- Varsta avansata;
- Caracteristici genetice;
- Obiceiuri proaste – alcool, fumat.
Injectarea medicamentelor si relatiile sexuale cu o persoana infectata au devenit principalele motive ale infectie cu HIV.
Manifestarile clinice primare pot fi observate de o persoana de la cateva zile la cateva luni si, in cele mai multe cazuri, se termina cu trecerea bolii la stadiul 3 (perioada latenta).
Infectie cu HIV la copii
Infectia cu HIV la copii in multe cazuri este insotita de o intarziere a dezvoltarii (fizica si psihomotorie), de boli infectioase frecvente, pneumonie, encefalopatie, anemie, hiperplazie a capturilor limfatice pulmonare, sindrom hemoragic. Mai mult decat atat, infectia HIV la copii, pe care au dobandit-o de la mamele infectate, este caracterizata printr-un curs si progres mai rapid.
Diagnostic
Diagnosticul infectiei cu HIV include urmatoarele metode de screening:
- Istoricul medical;
- Examinarea vizuala a pacientului;
- Analiza generala de sange ;
- Analiza biochimica a sangelui ;
- Test de screening (detectarea anticorpilor din sange la infectie prin test imunosorbent legat de enzima – ELISA);
- Un test care confirma prezenta anticorpilor in sange, care se realizeaza numai cu rezultatul pozitiv al testului de screening;
- Reactia in lant a polimerazei (PCR);
Doar testele nu sunt suficiente pentru a diagnostica SIDA. Confirmarea apare numai cu prezenta suplimentara a 2 sau mai multe boli asociate cu acest sindrom.
Infectie cu HIV – tratament
Tratamentul HIV este posibil numai dupa un diagnostic amanuntit. Cu toate acestea, din pacate, din 2017, oficial, nu au fost stabilite terapii adecvate si medicamente care ar elimina complet virusul imunodeficientei umane si vindeca pacientul.
Singura metoda moderna de tratare a infectiei cu HIV este astazi terapia antiretrovirala extrem de activa (HAART), care are drept scop incetinirea evolutiei bolii si oprirea trecerii acesteia in stadiul SIDA. Datorita HAART, viata unei persoane poate dura cateva zeci de ani, singura conditie care ramane este consumul de medicamente pe tot parcursul vietii.
Insidiozitatea virusului imunodeficientei umane este, de asemenea, mutatia sa. Deci, daca medicamentele anti-HIV nu sunt modificate dupa un timp, care este determinat pe baza monitorizarii constante a bolii, virusul se adapteaza, iar regimul prescris de tratament devine ineficient. Prin urmare, cu intervale variate, medicul schimba regimul de tratament, si cu acesta medicamentele. Motivul schimbarii medicamentului poate fi si intoleranta sa individuala la pacient.
Eficienta tratamentului creste, de asemenea, odata cu schimbarea stilului de viata al persoanei, imbunatatirea calitatii acesteia – un somn sanatos, o alimentatie adecvata, evitarea stresului, un stil de viata activ, emotii pozitive etc.
Astfel, in tratamentul infectiei cu HIV pot fi identificate urmatoarele puncte:
1. Tratamentul medicamentos pentru infectia cu HIV
La inceput, trebuie sa ne amintim imediat inca o data ca SIDA este ultima etapa in dezvoltarea infectiei cu HIV si, in acest stadiu, o persoana are de obicei foarte putin timp pentru a trai. Prin urmare, este foarte important sa prevenim dezvoltarea SIDA, iar acest lucru depinde in mare masura de diagnosticarea in timp util si de tratamentul adecvat al infectiei cu HIV. De asemenea, am remarcat ca astazi singurul tratament HIV este considerat terapie antiretrovirala extrem de activa, care, conform statisticilor, reduce riscul de formare a SIDA la aproape 1-2%.
2. Dieta pentru infectia cu HIV
Dieta pentru infectia cu HIV are ca scop prevenirea pierderii in greutate a pacientului, precum si asigurarea celulelor corpului cu energia necesara si, bineinteles, stimularea si mentinerea functionarii normale nu numai a sistemului imunitar, ci si a altor sisteme.
Nutritia in HIV/SIDA:
1. Contine o cantitate mare de proteine – carne, peste, oua, branza, fasole, mazare, nuci.
2. Bogata in calorii, motiv pentru care se recomanda adaugarea de ulei, maioneza, branza, smantana in alimente.
3. Lichide din belsug, este util in special sa beti decocturi si sucuri proaspat stoarse cu o cantitate mare de vitamina C, care stimuleaza sistemul imunitar – macies, sucuri (mere, struguri, cires).
4. Mananca de 5-6 ori pe zi, dar in portii mici.
5. Apa pentru baut si gatit trebuie purificata. Evitati alimentele expirate, carnea slab gatita, ouale crude, laptele nepasteurizat.
Ce puteti manca avand infectia HIV:
Supe – legume, cereale, cu taitei, pe bulion de carne, cu adaos de unt;
Carne – carne de vita, curcan, pui, ficat, specii de peste cu continut scazut de grasimi (de preferinta marine);
Cereale – hrisca, orz, orez, mei si ovaz;
Terci – cu adaos de fructe uscate, miere, gem;
Paine;
Grasimi – putin ulei de floarea soarelui, unt, margarina;
Alimente vegetale (legume, fructe, fructe de padure) – morcovi, cartofi, varza, dovlecel, dovleac, leguminoase, mazare, mere, struguri, prune si altele;
Dulciuri – miere, gem, marmelada, zahar, produse de patiserie dulci (nu mai mult de 1 data pe luna).
De asemenea, cu infectia HIV si SIDA, exista o deficienta de vitamine si minerale, cum ar fi A (retinol) , E (tocoferol), B6 (piridoxina), B12 (cobalamine) si zinc, prin urmare, trebuie sa li se acorde o atentie deosebita. In plus, dorim sa reamintim inca o data ca vitamina C (acid ascorbic) stimuleaza sistemul imunitar, care este foarte important in lupta impotriva infectiei.
Ce nu poti manca avand HIV
Cu virusul imunodeficientei umane, este necesar sa se renunte complet la bauturile alcoolice, fumat, dietele de slabit, produsele cu alergenicitate ridicata si bauturile carbogazoase zaharoase.
Masurile preventive pentru infectia cu HIV care trebuie respectate in timpul tratamentului includ:
- Somn sanatos;
- Respectarea igienei personale;
- Evitarea posibilitatii de infectie cu alte boli – infectii respiratorii acute, boli ale tractului digestiv si altele;
- Evitarea stresului;
- Curatare umedafrecventa la locul de resedinta;
- Evitarea expunerii indelungate la soare;
- Evitarea completa a alcoolului, fumatului;
- Alimente nutritive;
- Stil de viata activ;
- Vizite la mare, la munte, adica in locurile cele mai ecologice.
Tratament naturist
Important! Inainte de a utiliza remedii populare impotriva infectiei cu HIV, consultati parerea medicului!
Sunatoare
Turnati iarba de sunatoare tocata bine uscata intr-o tigaie emailata si umpleti-l cu 1 litru de apa purificata, apoi puneti recipientul pe foc. Dupa ce produsul fierbe, gatiti produsul inca o ora la foc mic, apoi indepartati, raciti, si turnati bulionul intr-un borcan. Adaugati 50 g ulei de catina pe bulion, amestecati bine si lasati deoparte intr-un loc rece pentru a se infuza, timp de 2 zile. Trebuie sa luati 50 g de 3-4 ori pe zi.
Propolis
Se toarna 10 g propolis zdrobit cu o jumatate de pahar de apa si se pune produsul pe un bain marie pentru a fierbe timp de 1 ora. Dupa racirea luati 50 g de 1-3 ori pe zi.
Oamenii care traiesc cu HIV
Oamenii care traiesc cu HIV nu ar trebui sa fie o „povara” care trebuie evitata si pastrata izolat. Ei au aceleasi drepturi ca si o persoana HIV-negativa – pentru ingrijiri medicale, educatie, munca, nastere etc.
Articolele de pe acest site au rol informativ! Daca aveti o problema de ordin medical, va rugam sa va adresati unui specialist!