Cuprins
Gelozia la copii este o stare normala si necesara
In copilarie,emotiile al copilului se imbogatesc si se nuanteaza. Incepand cu varsta de 2 ani, copilul devine instabil afectiv. Gelozia la copii, este o traire emotionala normala si apare intre 1 an si 6 luni si 4 ani (spre 4 ani, apare gelozia latenta din cadrul complexului Oedip).
Pentru copil este absolut necesar sa simta si sa manifeste gelozie!
Este imperativ ca micuțul să experimenteze și să exprime diverse emoții, printre care și gelozia! Este un aspect natural al dezvoltării sale și îl ajută să înțeleagă mai bine relațiile și interacțiunile sociale.
Prin explorarea acestui sentiment, copilul își dezvoltă abilitățile emoționale și își construiește treptat înțelegerea complexă a lumii înconjurătoare. Este esențial să îi oferim spațiu și suport pentru a-și exprima gelozia într-un mod sănătos și constructiv, contribuind astfel la formarea unei personalități echilibrate și adaptabile.
Cand apare gelozia la copii si in ce contexte
- La 1 an si 6 luni copilul isi acapareaza total mama, este atasat foarte mult de ea.
Apare astfel gelozia fata de o a treia persoana ce intervine in relatia de afectiune mama-copil. Gelozia se manifesta atunci cand mama acorda atentie altui copil sau daca lui nu-i acorda suficienta atentie.
E firesc ca micutul sa aiba reactii de gelozie cand urmeaza sa vina pe lume un fratior. Copilul vede ca in centrul atentiei paintilor este un alt copil si deseori exprima aceasta suferinta intr-un mod inadecvat si enervant pentru adult. Vrea mereu in brate, arunca si loveste lucrurile fratiorului mai mic, tipa si plange la orice pas, musca, nu vrea sa manance decat lactate, incepe sa faca din nou pipi in pat.
De ce apare regresul la copil
Copilul se simte neglijat. Incearca astfel sa atraga atentia parintilor asupra lui, imitand bebelusul si regresand in dezvoltarea sa personala, pentru a nu pierde atentia parintilor. Prin aceste comportamente, copilul arata ca sufera, are nevoie de atentie. Daca nu reuseste sa-ti capteze atentia, urla, tipa, protesteaza, devine anxios (pentru ca se teme ca pierde dragostea parintilor).
De multe ori parintii raspund asemenea, lasandu-se prinsi in acest cerc vicios. Copilul se simte lipsit de valoare si nedreptatit, din moment ce parintii admira acum pe altcineva si acest sentiment al lipsei de valoare, nejustificat de altfel de realitate, ii starneste gelozia.
Parintii pot eticheta gresit aceste reactii, aparent de neinteles, ca „rasfat”, dar cheia iesirii din aceste situatii este intelegerea a ceea ce se intampla. Situatia se poate agrava, daca parintii nu inteleg la timp starea copilului si mai ales daca nu discuta cu copilul aceste probleme.
- Spre 4 ani, incepe perioada oedipiana, ce implica gelozia latenta fata de mama (la fetita) si fata de tata (la baieti).
Complexul Oedip este un fenomen inconstient. Copilul manifesta iubire exclusiva si posesiva fata de parintele de sex opus. Vede in parintele de acelasi sex un rival pe care doreste sa-l inlature, nutrind fata de el gelozia.
De exemplu, fetita intra intr-o lupta emotionala cu mama, manifestand o gelozie latenta si atitudini aparent de neinteles. Incearca sa acapareze toata dragostea si atentia tatalui, se comporta fata de tatal ei ca o indragostita.
Băiețelul manifestă un profund atașament față de mama sa și intră adesea într-o dinamică de rivalitate cu tatăl său. Este destul de comun ca o fetiță sau un băiețel să exprime în mod deschis dorința de a se căsători cu tatăl sau mama.
Aceste manifestări ale dragostei și ale aspirațiilor pot evidenția complexitatea relațiilor parentale în procesul de creștere și dezvoltare a copilului. Prin explorarea acestor emoții și gânduri aparent neobișnuite, cei mici își construiesc treptat înțelegerea asupra lumii afective din jurul lor, contribuind astfel la evoluția lor emoțională și socială.
Normalitatea dezvoltarii afective implica rezolvarea complexului Oedip pana la 7-8-9 ani: copilul se va identifica cu parintele (rival initial). Accepta apartenenta de sex, insusindu-si comportamentele si atitudinile adecvate (fetita se identifica cu mama, iar baiatul cu tatal) si isi pastreaza dragostea fata de parintele de sex opus.