ECO, BIO si Organic: ce inseamna defapt?

In zilele noastre, stilul de viata sanatos a devenit una dintre tendintele principale. Din ce in ce mai multi oameni sunt implicati in diverse sporturi, isi adapteaza dieta, se straduiesc sa consume doar alimente sanatoase. Iar ghiseele magazinelor alimentare contribuie la aceasta dorinta – prin produse cu etichete verzi: „eco”, „bio”, „organic”. Dar merita sa credeti aceste inscriptii?

Dupa cum reiese din datele unui sondaj, mai mult de jumatate dintre consumatori nu au incredere in etichetarea cu privire la naturaletea si ecosiguranta produselor. Unul dintre motivele unui astfel de procent ridicat de neincredere este ca consumatorii pur si simplu nu inteleg ce se afla in spatele etichetelor si care este diferenta dintre toate aceste „bio” si „eco”.

Ce se afla in spatele marcajului verde, eco?

Prezenta unei astfel de marci (ECO) indica nivelul ecologic a produsului. Aceasta inseamna ca nu este cauzat (sau este minimizat) nici un prejudiciu mediului in timpul productiei, transportului, depozitarii, utilizarii sau eliminarii acestuia. Cu alte cuvinte, atunci cand cumparati produse ecologice, alegeti un produs sigur pentru natura. Dar, in acelasi timp, trebuie sa intelegem ca aceasta marcare nu are nicio legatura cu calitatea produsului in sine. Nu indica faptul ca produsul este mai sanatos, mai natural sau complet sigur pentru sanatatea consumatorului.

ORGANIC – Posibilitatea utilizarii etichetei „Produs organic” are si o componenta legala. Conform normelor, un produs organic poate fi numit un produs de crestere a animalelor, apicultura, pasari de curte sau obtinut din materii prime vegetale, a caror productie se realizeaza in conditii cat mai apropiate de cele naturale. Adica, pesticidelor, ingrasamintelor chimice, stimulantilor de crestere, antibioticelor, preparatelor pentru hranirea animalelor, medicamentelor hormonale si veterinare, modificarea genetica (OMG) sau radiatiile ionizante nu pot fi aplicate produselor organice.

Eticheta „organic” atrage in primul rand acei consumatori pentru care principiul „nimic mai mult” este important. Cand cumparati pui organic, puteti fi sigur ca nu a fost umplut cu hormoni si antibiotice, iar legumele cu o astfel de etichetare nu au fost procesate cu substante chimice si nu au fost cultivate in zone periculoase din punct de vedere ecologic. Produsele organice amintesc cel mai mult de legumele si carnea pe care oamenii le crestea la sate – totul este pur si complet natural.

Apropo, in practica mondiala, un producator nu are dreptul sa puna pe produsul sau eticheta „Organic” si „Produs ecologic” fara o baza stiintifica si documente care sa confirme acest fapt. Oricine doreste sa puna marca „Organic” pe ambalajul produselor sale trebuie sa fie supus unei certificari speciale. Documentul de confirmare, de regula, este emis doar pentru un an, dupa care producatorul va trebui sa fie verificat din nou.

BIO – Initial, aceasta inscriptie a fost prezenta numai pe produsele de prelucrare a laptelui, care contin probiotice si/sau prebiotice. Logica unei astfel de clasificari este usor de inteles daca ne amintim ca cuvantul „bios” este tradus din greaca veche ca „viata”. Adica, literalmente vorbind, un produs biologic este unul care contine viata (organisme vii). Acestea sunt, de exemplu, iaurturile si chefirul, imbogatite cu microorganisme (de exemplu, bifidobacterii, lactobacili) pentru a imbunatati functionarea sistemului digestiv.

Pentru un cumparator familiarizat cu aceasta clasificare, prezenta unei astfel de marci, de exemplu, pe sucuri sau fulgi de ovaz, va parea cel putin ciudata. Cu toate acestea, in prezent, certificarea BIO poate fi aplicata altor tipuri de marfuri, in cazul in care produsele sunt cultivate (fabricate) fara adaugarea de substante chimice daunatoare (cum ar fi ingrasamintele nitrate).

Produs natural este un alt cuvant preferat de marketing pentru a descrie diferite grupuri de produse. Nu este necesar sa se vorbeasca despre cadrul de reglementare a acestui semn, deoarece in acest moment este pur si simplu absent. Pe baza intelegerii generale a termenului „produs natural”, se poate presupune ca acesta este un produs fabricat din materii prime de origine naturala, care nu contine aditivi chimici, iar in cursul productiei sunt utilizate tehnologii care maximizeaza conservarea proprietatilor utile ale produsului.

In general, produsele naturale pot fi produse alimentare, cosmetice si produse chimice de uz casnic. Singura intrebare este gradul de naturalete al acestor produse. De exemplu, daca comparam laptele integral de vaca si laptele sterilizat degresat, atunci prima optiune poate fi considerata mai naturala decat a doua. De asemenea, raman intrebari cu privire la produsele care contin conservanti, amelioratori de arome, arome si alti aditivi.

Produse Functionale

Intelesul acestui termen nu este pe deplin clar pentru consumatori, dar majoritatea dintre ei considera utile produsele cu astfel de marcaje. Conform standardelor, produsele alimentare speciale pot fi numite functionale, care reduc riscul de a dezvolta boli ale organelor digestive, previn sau trateaza deficienta diferitor nutrienti si sustin sanatatea.

Alimentele functionale nu sunt un inlocuitor pentru medicamente, dar pot fi benefice pentru unele afectiuni.

Concluzie

In vremea noastra, produsele din grupurile eco, organice si bio sunt foarte solicitate – cele in care nu exista aditivi chimici. Totusi, daca in Occident cerintele pentru etichetarea alimentelor sunt foarte stricte si consumatorul stie intotdeauna exact ce cumpara, atunci noi inca avem probleme cu acest lucru.