Dieta mamei după naștere: alimente recomandate și interzise

Înainte de toate, este important să înțelegem de ce femeia care alăptează trebuie să acorde o atenție deosebită alimentației sale. Sarcina și nașterea reprezintă solicitări majore pentru organismul feminin, iar după aceste etape corpul are nevoie de refacere și de completarea substanțelor nutritive consumate pe parcursul celor nouă luni și în timpul nașterii.

Deși copilul nu mai este direct conectat la organismul mamei, el continuă să se hrănească exclusiv cu ceea ce corpul acesteia produce – laptele matern. Componentele laptelui matern sunt sintetizate de glandele mamare, însă multe substanțe nutritive provin direct din sângele mamei.

La rândul lor, aceste substanțe ajung în sânge prin intermediul intestinului. Astfel, alimentele consumate de mamă influențează direct compoziția laptelui matern. Din acest motiv, dieta trebuie să fie echilibrată, variată și de bună calitate, pentru a susține dezvoltarea armonioasă a copilului.

În plus, multe mame suferă de diferite forme de alergii sau afecțiuni digestive, care pot afecta funcționarea normală a tractului gastrointestinal. În astfel de situații, bariera intestinală este slăbită, iar anumite substanțe alergene pot fi absorbite în sânge și, implicit, pot ajunge în laptele matern, influențând negativ starea copilului.

Dieta mamei după naștere

Ce NU este recomandat să consumi în timpul alăptării

Indiferent de starea de sănătate, femeilor care alăptează nu li se recomandă:

• consumul de alcool (inclusiv berea) și fumatul – alcoolul și nicotina au efecte toxice asupra copilului;

• ciocolata;

• crustacee și pește cu potențial alergen crescut (crabi, raci, scrumbie, icre);

• ceai și cafea concentrate, care pot irita sistemul nervos al sugarului;

• ceapă și usturoi adăugate în mâncare;

• smântână;

• condimente și sosuri picante;

• alimente marinate.

Alimente care trebuie limitate sau evitate

Femeile sănătoase ar trebui să le consume cu moderație, iar mamele cu alergii sau afecțiuni digestive este indicat să le excludă temporar:

• citrice, căpșuni, zmeură, fructe exotice (mango, avocado, papaya);

• lapte și ouă;

• miere, zahăr, alune;

• produse cu coloranți și conservanți artificiali (băuturi carbogazoase, produse de patiserie);

• maioneză, afumături, conserve;

• pâine neagră, fasole, varză, struguri, castraveți, ridichi – pot provoca balonare sugarului, mai ales în primele 3 luni;

• slănină și carne grasă, greu de digerat și bogată în grăsimi nesănătoase.

Ce este recomandat să mănânci în perioada alăptării

În ciuda restricțiilor, există o gamă largă de alimente permise și benefice, pe care mama care alăptează ar trebui să le includă zilnic în dietă.

Produse lactate

• produse lactate fermentate (chefir, iaurt simplu) – până la 600–800 ml/zi;

• lapte – maximum 200 ml/zi, preferabil integrat în mâncăruri;

• brânză de vaci și cașcaval degresat.

Conținutul optim de grăsime:

• produse lactate: aproximativ 2,5%;

• brânză de vaci: 5–9%.

Carne și pește

• carne slabă de vită;

• carne slabă de porc;

• carne de iepure;

• carne de pasăre;

• pește de râu sau mare, cu excepția celor contraindicate.

Grăsimi

• unt;

• margarină;

• uleiuri vegetale (în cantități moderate).

Alte alimente permise

• pâine, de preferat cu tărâțe;

• biscuiți simpli, zefir, marmeladă;

• legume și fructe permise: banane (1/zi), mere și pere coapte, sfeclă și morcovi fierți.

Băuturi

• ceai negru sau verde, slab;

• cafea slabă;

• ceaiuri din plante precum șovârv, mentă, cimbrișor (pot stimula lactația);

• compoturi;

• sucuri naturale;

• apă plată.

Cantitatea zilnică de lichide:

• 1,5–2 litri/zi;

• în primele 3 zile după naștere se recomandă limitarea la aproximativ 1 litru/zi.

Ce suplimente pot fi adăugate în alimentație

Există produse special concepute pentru mamele care alăptează, precum:

• băuturi și sucuri pentru gravide și mame care alăptează;

• ceaiuri speciale pentru stimularea lactației;

• complexe proteino-vitamino-minerale;

• vitamine pentru sarcină și alăptare.

Acestea pot ajuta la creșterea lactației, la completarea deficitului de vitamine și minerale și, în unele cazuri, a aportului de proteine.