Dermatita poate fi tradusă simplu ca o inflamaţie a pielii, însă această afecţiune este caracterizată printr-o multitudine de simptome precum: piele uscată, hiperemie (piele roşie), prurit (mîncărime), cruste şi alte leziuni exfoliative, papule (leziuni hiperemice, reliefate), vezicule (leziuni cu conţinut lichidian). Există mai multe tipuri de dermatită, în funcţie de factorul declanşant, însă tratamentul acestora este oarecum asemănător.

 Acestea apar de cele mai multe ori în urma contactului pielii cu substanţe sau microbi la care organismul are o reacţie alergică. Uneori, dermatitele se pot lua şi din apa infectată din bazinele acvatice.

 Tipuri de dermatită

 Dermatita de contact

Aceasta formă este caracterizată prin apariţia unor pete roz-roşietice, pruriginoase (cu mîncărime) sau nepruriginoase, determinate de contactul cu anumite obiecte, plante, animale sau substanţe. Plantele sunt cel mai frecvent încriminate în determinarea leziunilor de dermatită (iedera sau stejarul otrăvitor).

Unele legume, fructe, ierburi sau chiar pămîntul pot determina iritaţia tegumentului. Iritanţii chimici cel mai frecvent încriminaţi în apariţia dermatitei de contact sunt: detergenţii, săpunul, clorul, materialele cu fibre sintetice, lacul de unghii, acetona, antiperspirantele, formaldehida (în componenţa dezinfectanţilor, vopselelor, materialelor textile rezistente, spumelor folosite pentru izolare, în mobilierul făcut din semifabricate din lemn: pal, PFL, placaj).

 Dermatită numulară

 Este o formă de dermatită care prezintă leziuni sub forma unor placarde eritematoase (de mărimea unor monede mici), localizate la nivelul membrelor superioare, mîinilor, membrelor inferioare şi torsului. Este mai frecventă în rîndul bărbaţilor cu vîrste cuprinse între 55 şi 65 de ani.

     Dintre factorii care predispun la apariţia acestei forme de dermatită sunt:

– ambientul cald şi uscat
– duşurile şi băile calde
– stresul
– afecţiunile asociate ale pielii.

 Dermatita atopică

Dermatita atopică cunoscută de asemenea şi sub numele de eczemă, este o formă frecventă de dermatită care provoacă leziuni tegumentare cu mîncărime, care pot evolua către leziuni chiar cu conţinut lichidian. Dermatita atopică este o afecţiune cu transmitere genetică, familială şi este asociată de asemenea cu alergenii, astmul bronşic sau cu stresul.

 Dermatita seboreică

Este o formă de dermatită care prezintă leziuni tegumentare eritematoase (pete roşii) sau de culoare gălbuie, care sunt localizate la nivelul pielii bogate în glande sebacee (scalpul, pielea regiunii genitale, axila, regiunea submamară sau pielea feţei). Dermatita seboreică este determinată de o secreţie excesivă a glandelor seboreice cu blocarea canalelor excretoare. Această forma de dermatită este mai frecvent întîlnită în rîndul sugarilor, la adult fiind legată de modificările hormonale generale şi de stres.

Dermatita de stază

Această formă de dermatită apare în rîndul persoanelor cu insuficienţă circulatorie periferică (varicehidrostatice, arterite, insuficienţă cardiacă, renală, ciroza hepatică, diabet zaharat). Insuficienţa circulatorie determină acumularea de lichid în ţesuturile subcutanate, care pot evolua spre eritem şi ulceraţii.

Sfaturi şi remedii naturiste

     Tocmai fiindcă natura are soluţii la toate problemele noastre există şi remedii naturiste care ajută la tratarea dermatitelor:

–  extractul din muguri proaspeţi de ulm recomandat în tratarea diverselor boli ale ţesutului cutanat (dermatite, dermatoze, herpes, eczeme), deoarece este dermatoprotector, detoxifiant şi antiinflamator;
–  comprese cu sîmburi de gutuie, 10g de sîmburi se lasă la măcerat în 2 pahare de apă călduţă;
–  comprese cu suc de ceapă;
–  frecţii cu suc de lămîie
–  băi şi comprese cu oţet;
–  băi cu macerat de rădăcini de obligeană;
–  băi cu infuzie de gălbenele, mentă, coajă de stejar, muşeţel;
–  băi cu ceai de gălbenele, seninei, soc, cicoare, coajă de stejar şi nuc;
–  băi cu ceai de ţelină, o ţelină cu frunze şi rădăcină se fierbe într-un litru de apă timp de o oră, după care se fac băi ale zonelor afectate timp de 10 minute.

 Pentru a preveni apariţia dermatitelor, trebuie evitată uscarea excesivă a pielii, sau hainele confecţionate din materiale care pot provoca alergii. De asemenea, este recomandat să nu se folosească apa foarte fierbinte sau săpunuri abrazive, ci mai degrabă unele lichide şi cremoase. După spălare pielea trebuie uscată prin tamponare şi hidratată cu preparate pe bază de propolis, gălbenele, ulei de migdale, ulei de catină şi ulei de ricin. Este necesară o hidratare intensivă deoarece pielea este foarte uscată şi crapă mult mai repede, permiţînd, astfel, apariţia unor erupţii noi.

Articolele de pe acest site au rol informativ! Daca aveti o problema de ordin medical, va rugam sa va adresati unui specialist!