Pentru fiecare femeie, a avea un copil este un moment minunat, dar si dificil, atat fizic cat si emotional, pentru ca trebuie sa faca fata unor multitudini de schimbari din viata ei. Este firesc, deci, pentru multe mame, mai ales cele aflate pentru prima data, in aceasta situatie, de a suferi de depresie postnatala.

Aceste stari vor trece cam in 10 zile de la nastere, dar sunt femei care pot experimenta aceste trairi cu intensitate mai mare si pe o perioada mai mare de timp.

Ce este depresia postnatala sau post-partum

Depresia post-partum implica adesea sentimente intense si irationale de teama ca nu este potrivita sa fie mama, ca lucrurile pe care le face nu sunt corecte, ca ceilalti o judeca si ca vad ca nu este o mama buna pentru copil, ceea ce duce la sentimente de insingurare si vinovatie.

Oamenii stiau despre aceasta stare inca din secolul 4 I Hr, insa niciodata nu a fost recunoscuta ca boala in sine. Este foarte important sa fie diagnosticata, tulburarea din timp, cu toate ca este dificil acest lucru.

Specialistii au identificat trei tipuri de depresie post-partum: baby-blues, depresia post-partum si psihoza post-partum

“Baby-blues” este cea mai intalnita si usoara forma de depresie dupa nastere. Ea incepe uneori chiar din prima zi pana la a treia zi de la nastere si este caracterizata prin plans, iritabilitate, lipsa de somn, modificari de dispozitie, sentiment de vulnerabilitate. Aceste stari pot dura pana la cateva saptamani. Se estimeaza ca cca 50-80 % dintre proaspetele mamici trec prin aceasta experienta.

Depresia post-partum se manifesta prin plansete, sentimente de vinovatie intense, oboseala, anxietate, deznadejde, dureri de cap, senzatie de amorteala. O mamica cu depresie isi poate privi copilul cu ambivalenta, negativism de multe ori pana la indiferenta, lucru care afecteaza relatia mama-copil.

Citeste si...
Rolul dexametazonei înainte de cezariană: Beneficii și explicații

Incidenta acestei tulburari este de 3-20 % dintre cazuri. Depresia incepe in orice moment intre nastere si 6 luni de la nastere si poate dura cateva luni, chiar un an.

Psihoza post partum este relativ rar intalnita. Simptomele includ confuzie, oboseala, agitatie, sentimente de deznadejde si de rusine, halucinatii, vorbire rapida sau stari maniacale. Studiile arata ca afecteaza cam 1 din 1000 de nasteri.

Cauze si factori de risc pentru depresia postnatala

Cauza nu se cunoaste cu exactitate a acestor stari de dupa nastere. Una dintre ele ar fi schimbarile bruste hormonale din timpul nasterii, prin scaderea nivelului de hormoni ai sarcinii. Alta cauza ar fi cand experienta de a avea un copil nu se potriveste cu asteptarile mamei cu privire la aceasta, iar aceasta provoca stres mamei, stresul accentuat ducand la stari depresive.

Studiile au indicat ca factori favorizanti – varsta mamei, procedurile medicale din timpul nasterii, sprijinul social al mamei, relatie dificila de cuplu, evenimente stresante in timpul sarcinii sau nasterii, lipsa unei retea de sprijin, mama singura. De fapt, depresia post-partum este un cumul de factori si este foarte important ca mama sa cunoasca aceste lucruri, sa se faca tot posibilul sa se reduca starea de vinovatie prin care trece mama.

Un lucru este cert, ca femeile care au trecut stari depresive inainte de sarcina, au un risc mai mare de a trece prin aceste stari si dupa nastere.

Deasemenea, concediile medicale multiple din timpul sarcinii, frecventa mare a consultatiilor in timpul sarcinii poate fi un semn de avertizare, de alarma. Riscul acestei tulburari creste si la femeile care au avut cel putin doua avorturi si la femeile cu un trecut cu complicatii obstetricale.

Citeste si...
Diminuarea durerii din timpul travaliului

Ce poate face ca mama sa depaseasca depresia postnatala?

Femeile, in aceasta situatie, trebuie sa discute cu medicul lor pentru a preveni sau trata in mod adecvat aceasta stare. Psihoterapia este de preferat in locul medicatiei, mai ales daca mama doreste sa alapteze.

Amintiti-va ca nu sunteti singura si ca multe mame au trecut prin aceasta stare, chiar si mamele cu experienta. La fel de important este sa va amintiti ca nu sunteti de vina pentru starile pe care le aveti.

Concentrati-va in aceasta perioada pe obiective pe termen scurt. Rezervati-va timp pentru lucruri care va fac placere: plimbare cu o prietena, o baie etc. Vorbiti despre sentimentele dvs, despre ceea ce simtiti, evitati izolarea, iar cand simtiti ca sunteti obosita, nu ezitati sa cereti ajutorul in familie sau printre prieteni.