Toata lumea a simtit, cel putin o data, un sentiment inexplicabil numit „deja vu”. Vine brusc, iar evenimentele care au loc in acest moment par dureros de familiare, ca si cum s-ar fi intamplat deja. Amintirea pare reala, dar orice incercare de a mentiona detalii, e fara succes. Astazi vom analiza in detaliu ce este deja vu si vom examina motivele aparitiei sale.
Ce este deja vu?
Deja vu este o conditie pe termen scurt in care circumstantele actuale sunt percepute ca aparute deja in trecut, insa nu este posibil sa ne reamintim cand si in ce circumstante s-a intamplat acest lucru.
Expresia originala „déjà vu” se traduce din franceza, prin „deja vazut”.
Deja vu poate fi cauzat de gust sau miros, de o melodie familiara sau de senzatii tactile. Intr-o situatie complet noua, exista un sentiment puternic ca s-a intamplat deja asa ceva. De obicei, senzatia este puternica si credibila, dar persoana nu o poate descrie, de aceea striga doar „Deja Vu!”.
Termenul initial „Déjà vu” a fost introdus de psihologul francez Emile Bouarac in lucrarea sa „Viitorul stiintelor psihice” din 1876. Inainte de el, un alt termen era folosit in psihologie – „paramnezie”. Literal, acest cuvant poate fi interpretat ca „amintiri dincolo de memorie”. Termenul creat de Buarac s-a dovedit a fi simplu, inteligibil si precis, asa ca in viitor, a fost el cel care a devenit in general acceptat.
Cauzele deja vu
In ciuda prevalentei acestui fenomen, inca nu exista o intelegere clara a ceea ce este deja vu si modul in care apare. Cu toate acestea, exista mai multe ipoteze, iata cele mai populare.
1. „Esecul sistemului” in memorie
Aceasta este cea mai simpla si logica explicatie, mai ales in era computerului, cand toata lumea stie ce este un bug sau o eroare. Creierul nostru poate fi comparat cu un computer imens, cu capacitati incredibile de calcul si memorie, aproape nelimitata. Tot ceea ce se intampla in viata noastra, ne amintim, dar unele amintiri sunt clare si altele superficiale.
O varietate de informatii se incadreaza in memoria pe termen lung: imagini vizuale, sunete, cuvinte si expresii, mirosuri si gusturi, senzatii tactile. Unele amintiri pot fi pastrate zeci de ani fara sa-ti apara in memorie. Dar merita, de exemplu, sa pasesti cu piciorul in iarba umeda de roua matinala si o senzatie similara din copilarie este amintita instantaneu. Si cu ea, o gramada de alte amintiri: cantari de pasari, mirosuri de flori, ganduri tulburatoare despre faptul ca maine esti la scoala…
Un efect similar are loc in timpul deja vu. Singura diferenta – creierul „recunoaste” situatia din greseala, prin urmare, pe langa senzatia de „deja vazut”, nu apar amintiri suplimentare. Acesta este „esecul sistemului”. Creierul intra intr-un mod special in care sunt procesate amintirile. Dar, intrucat acest lucru s-a intamplat din greseala, nu se intampla nimic de retinut. Creierul isi da seama ca a gresit, iar starea de deja vu dispare, lasandu-ne in pierdere.
2. Perceptie accelerata
In incercarea de a descoperi ce este deja vu, a fost prezentata o teorie interesanta de catre fiziologul american William Burnham. Concluzia este ca procesele de perceptie in creier pot accelera semnificativ atunci cand o persoana este bine odihnita. Datorita acestui fapt, informatiile de orice natura (vizuale, sonore, tactile, gustative) pot fi obtinute si prelucrate de doua ori pana la momentul constientizarii. Dupa ce a primit datele in duplicat, creierul ajunge la concluzia ca unul dintre duplicate sunt amintirile vechi.
3. Efectul secundar al „digestiei” informatiilor
Memoria umana este impartita in temporara si permanenta. In timpul somnului, o parte speciala a creierului – hipocondrul – proceseaza informatiile primite in timpul zilei si o transfera din memoria temporara in permanenta. Chiar si evenimente complet ignorate pot cadea in arhiva, creand imagini nebunesti si ambigue.
Acest mod de functionare a creierului prezinta uneori surprize. Asadar, exista cazuri in care oamenii de stiinta, care se lupta mult timp pentru a rezolva o problema specifica, gasesc brusc raspunsul intr-un vis. Nu exista misticism in acest sens, creierul, sistematizand informatiile, gaseste relatii importante. Uneori, informatiile inutile pot intra in arhiva si percepandu-le ca amintire, persoana experimenteaza un sentiment de deja vu.
4. Intuitie subconstienta
In aceasta versiune, deja vu este considerat o manifestare a intuitiei. Mintea subconstienta calculeaza optiunile pentru dezvoltarea evenimentelor „in timp real” si uneori, incearca sa ne ofere un indiciu, care se prezinta sub forma „deja vu”. Teoria este interesanta, dar nu populara, deoarece nu explica luminozitatea emotionala a fenomenului in cauza.
5. Stratificarea situatiilor similare si schimbarea timpului
In aceasta teorie, se presupune, de asemenea, ca timpul evenimentelor care au loc chiar acum este oarecum schimbat in memorie. Creierul trage analogii cu o anumita situatie din trecut – nu similara, dar care a provocat emotii similare. Cu toate acestea, el nu le recupereaza din memorie. Ca urmare, evenimentele care se intampla in acest moment sunt paralelizate si stratificate.
Explicatia stiintifica a deja vu
Psihologia umana a fost studiata activ, timp de aproximativ trei sute de ani, dar cele mai importante descoperiri au aparut in ultimele decenii. Astazi, stiinta are oportunitatea de a studia, in detaliu, procesele care apar in creier folosind un electroencefalograf, un tomograf si alte echipamente moderne. Aceste dispozitive va permit sa identificati relatia dintre fenomenele psihologice si anumite parti ale creierului.
Conform studiilor, lobii frontali sunt responsabili de perceptia timpului viitor la om, iar regiunea temporala este responsabila pentru trecut. Specializarea diferitor parti ale creierului, permite unei persoane sa perceapa clar si sa interpreteze corect intervalul de timp al evenimentelor.
Unele conditii (anxietate, ingrijorare pentru viitor) pot provoca un esec in perceptia timpului, ca urmare a faptului ca o persoana incepe sa perceapa evenimentele curente ca ceva ce s-a intamplat in trecut, ca urmare a faptului ca el experimenteaza deja vu.
Este ok sa ai deja vu?
Acesta este un fenomen comun cu care se confrunta aproape toata lumea, deci, cu manifestari rare, poate fi considerat norma. Dar trebuie avut in vedere faptul ca acest fenomen se manifesta de obicei in stari in care creierul este obosit, rezultand o defectiune pe termen scurt. Daca deja vu apare prea des si este tulburator, trebuie sa consultati un terapeut.
Daca stiti ca starea neobisnuita este cauzata de oboseala, puteti preveni deja vu astfel:
- odihna suficienta (vacanta);
- somn timp de cel putin 7 ore pe zi;
- sport in aer liber (fara exagerari);
- meditatie si alte optiuni de relaxare;
- odihneste-te de la activitatea intelectuala.
O odihna buna va ajuta sa scapati de experientele obsesive asociate cu munca. Somnul sanatos si sporturile in aer liber sunt factori esentiali pentru sanatatea creierului. Meditatia si odihna de activitatea mentala, vor ajuta creierul sa se relaxeze si sa „reporneasca” daca este prea stresat si fixat la locul de munca.
Concluzie
Deja vu este un fenomen interesant de gandire, cunoscut de toti si bine studiat, dar inca neinteles pe deplin. Astazi, oamenii de stiinta au la dispozitie echipamente care permit in timp real sa monitorizeze procesele energetice din creier, activitatea furnizarii de sange si trecerea semnalelor electrice prin diferite departamente. Acest lucru ne-a permis sa ne apropiem mult de solutie, cu toate acestea, inca nu am primit toate raspunsurile.
