aparitia copilului nu salveaza relatia

De ce uita barbatii de copiii lor dupa divort?

Astfel de povesti pot fi auzite destul de des, dupa divort – copiii raman cu mama si dupa ceva timp tatal „dispare” din viata lor. S-ar parea, bine, nu a functionat pentru adulti – se intampla. Dar ce legatura au copiii cu asta si de ce ar trebui sa sufere?

Este imposibil sa se justifice o astfel de atitudine a tatalui fata de copilul sau.

Inainte de divort

Din pacate, motivul este adesea chiar la inceputul relatiei – in momentul alegerii unui barbat. Femeile se inseala atunci cand cred ca barbatii viseaza la fel de mult ca ele, la familie si copii. Cand vor spera ca va fi bucuros sa auda „vom avea un copil” sau ca o sarcina neplanificata il va „lega”. Cand inchid ochii la neajunsurile „minore” si cred ca il pot schimba pe barbat.

De fapt, majoritatea barbatilor isi doresc sa fie parinti. Dar le este frica sa si-o recunoasca lor si celorlalti. Pentru ca sunt foarte speriati – pot face fata, pot fi un tata bun?

Daca barbatul insusi a crescut fara tata, cum poate sa stie ce inseamna sa fii „tata bun” si cum poate invata sa o faca? Daca in fata ochilor lui exista un exemplu de familie in care „nu exista tata, dar mama face totul” sau daca rolurile sunt confuze, atunci cand „mama face bani, iar bunica creste copilul”, este dificil sa ne asteptam la ceva diferit. Da, se intampla ca un astfel de barbat sa fie sensibil la familia sa si sa faca tot ce este posibil si imposibil pentru copii. Dar, in majoritatea cazurilor, modelul familiei monoparentale este normal pentru el.

Ii va fi dificil sa dezvolte si sa formuleze locul corect al unui barbat in familie. El se retrage si chiar aduce o anumita filozofie a vietii. Ii este mai usor sa plece, explicandu-si lui si celorlalti de ce a facut asta.

Citeste si...
Cum sa dezveti copilul de suzeta

In prezent, aproape jumatate dintre copii cresc in familii monoparentale si, de regula, sunt crescuti de mama si bunica lor. Inclusiv fetele care, crescand, cu greu pot crea parteneriate bune, in care un barbat se simte barbat si femeia – femeie. Multi, urmand exemplul mamei, „iau totul asupra lor” sau nu „lasa tatal sa vada copilul”, neavand incredere in el. Si daca barbatul se simte inutil, ce il va pastra?

Arunca o privire atenta la modul in care s-a dezvoltat relatia in familia barbatului si in ce conditii a crescut. Evalueaza modul in care responsabilitatile masculine si feminine sunt impartite intre voi.

De ce uita barbatii de copiii

Femeile isi doresc un barbat puternic si de incredere in apropiere, care sa poata avea grija de ele. Dar, din pacate, deseori se confunda gandirea cu dorinta – forta cu agresivitatea, increderea cu narcisism si aroganta, libertatea cu iresponsabilitatea.

Dupa divort

Din experienta practica pot spune ca multi barbati sufera din cauza ca nu au voie sa vada copii.

Pedepsindu-si fostul sot in acest fel, femeia uita ca si copilul sufera. Ce este mai important pentru ea – nemultumirile ei sau bucuria copilului atunci cand comunica cu tata? Adesea barbatii se indeparteaza de fosta familie tocmai pentru a comunica mai rar cu sotia lor. Si din moment ce ea este autoritatea care sta intre el si copil, intalnirile cu el devin tot mai putin frecvente.

Daca fostul sot este atras de copii, nu va amestecati, nu va impuneti atitudinea negativa, nu santajati sau pedepsiti barbatul prin comunicarea cu copilul. Incercati sa separati si sa nu va confundati relatia cu sotul si sentimentele copiilor fata de tatal lor.

Citeste si...
Forma si dezvoltarea picioarelor la copil

Timpul pune totul la locul sau – cand copiii cresc, majoritatea incearca sa-si gaseasca tatal. Este o nevoie profunda si naturala de a „veni” la persoana care ti-a dat viata. La urma urmei, „nu conteaza ce au avut parintii intre ei – cel mai important lucru este ca odata ce s-au intalnit, s-au iubit si, ca urmare a acestei iubiri, m-am nascut”.

Adesea, copiii deja adulti, o fac in secret de la mama lor. Si cel mai adesea, in acele familii in care a existat dezacord cu privire la frecventa intalnirilor. La urma urmei, in timp ce copilul este mic, el este un ostatic al relatiilor parintesti si trebuie sa asculte. Iar cand va creste, isi poate gestiona propria viata si incearca sa compenseze dezechilibrul, absenta tatalui. Prin urmare, este mai bine de la bun inceput sa nu iti urmezi sentimentele si sa nu stai intre copil si tatal sau.

Ti-a placut materialul? ? Voi fi recunoscatoare pentru un share! ?

This Post Has 6 Comments

  1. Wow! Asta este un subiect sensibil. Nu sunt mama, insa ma gandesc ca cel mai sanatos mod este sa se inteleaga cumva si ca tatal sa fie prezent in viata copilului pe cat de mult posibil. After all, l-au facut impreuna, nu? Asta daca, intradevar, despartirea nu a implicat motive foarte grave.

    1. Irina

      Ai dreptate! Pacat ca nu toti gandesc asa, mai ales barbatii! Nici nu isi imagineaza la ce chinuri isi supun copii cu indiferenta lor.

  2. Oana M

    E u subiect tare sensibil, da. Cred că nimeni nu ar trebui sa se pună între tata și copil sau mama și copil, în cazul unui divort. Cum ai zis și tu relația dintre soți e una, dar nu ar trebui să aibă de suferit copiii.

  3. Dana Mierluț

    E o perspectivă fresh a subiectului, binevenită. Adesea părinții se acuză reciproc după divorț, iar cei care suferă sunt copiii…

  4. Sorin P

    Pot da exemplul personal, nu am nici o cale de acces in a-mi vedea fetita, a vorbi cu ea prin video sau alta cale, sunt amenințat cu poliția daca incerc in vreun fel sa ma apropii de propriul copil, relația dintre mine si fetita mea de 6 jumate a fost si este foarte profunda, mama ei o cearta, ii vorbeste urat de mine, la fiecare 2 sau 3 săptămâni ma deblochează si ma suna fetita prin video, din plans si dor reușesc sa o aduc la zâmbet pana in momentul in care intervine mama ei si de fata cu ea transmite ca nu am ce cauta sa o vad, ii spune ca nu are voie sa ma vada samd si plângând ii spune mamei ca ba da, vreau la tati. Ca tata sufăr pentru fetita mea, ea neavând nici o vina.

    1. Irina

      Imi pare rau ca sunteti in asa situatie! Cu politia nu se rezolva sau prin judecata?

Lasă un răspuns