Cum se simte INTESTINUL, așa te simți și tu!

Problemele digestive nu sunt cel mai plăcut subiect de discuție. De fapt, multor oameni le este greu să vorbească despre aceste probleme chiar și cu medicul. Alții suferă în tăcere – din rușine, anxietate și disconfort – și suportă balonări, crampe, gaze intestinale, constipație sau diaree.

Adevărul este că, dacă tractul dumneavoastră digestiv funcționează ineficient, nu ar trebui să vă preocupați doar de intestinul gros. Dacă aveți prea puține bacterii benefice și un exces de microorganisme dăunătoare, organismul nu absoarbe complet nutrienții pe care îi consumați.

În acest caz, nici alimentația corectă și nici suplimentele nutritive nu contează. Dacă sistemul digestiv nu funcționează eficient, nu veți beneficia de obiceiurile alimentare sănătoase.

Vești bune?
Îmbunătățirea sănătății sistemului digestiv este adesea un proces simplu și direct, care implică atingerea unui echilibru corect între bacteriile benefice și cele dăunătoare din intestin. Esența este de a introduce în mod constant bacterii bune în tractul digestiv.

Aceasta se poate realiza în mai multe moduri – unele dintre ele le vom discuta mai jos.

Când raportul dintre bacteriile benefice și cele dăunătoare se normalizează, apar schimbări pozitive:

1. Simptomele digestive se reduc sau dispar, vă simțiți confortabil și puteți savura fiecare zi din plin.

2. Organismul începe să utilizeze toți nutrienții și suplimentele alimentare pe care i le furnizați.

3. Sistemul imunitar se eliberează de stres și devine mai capabil să lupte împotriva bolilor, ceea ce contribuie la o viață mai lungă și mai sănătoasă.

Microorganismele din intestin merită atenție

Fapte interesante despre bacteriile intestinale:

1. Organismul dumneavoastră adăpostește aproape 100 de trilioane de bacterii.

2. Această populație este compusă din aproximativ 500 de specii diferite.

3. Raportul dintre bacteriile benefice și cele dăunătoare este un indicator esențial al stării generale de sănătate.

4. Raportul ideal este de 85% bacterii benefice și 15% bacterii dăunătoare.

Una dintre sarcinile bacteriilor benefice este să controleze dezvoltarea celor dăunătoare, luptând pentru nutrienți și locuri de fixare în intestinul gros.

Este posibil să simțiți instinctiv cât de bine funcționează sistemul digestiv. Dar probabil nu știți exact ce s-a dereglat.

Dacă în intestinul gros au apărut brusc prea multe bacterii dăunătoare, acest lucru s-a putut întâmpla în două moduri:

1. Ați luat recent antibiotice?
   Antibioticele ucid atât bacteriile dăunătoare, cât și pe cele benefice. Dacă nu aveți suficiente bacterii bune care să țină sub control pe cele rele, echilibrul se rupe în favoarea acestora din urmă.

2. Ați contractat bacterii patogene, cum ar fi Clostridium difficile, ciuperci, drojdii sau chiar paraziți.
   Unii cercetători cred că folosim prea des produse antibacteriene. Se presupune că igiena modernă ne-a izolat de bacterii benefice care ne protejau de alergii și alte probleme ale sistemului imunitar.

Consumul de alimente procesate, pasteurizate sau sterilizate agravează dezechilibrul bacterian intestinal. La fel și alți factori:

• zona geografică în care locuiți,

• vârsta,

• nivelul de stres,

• starea generală de sănătate.

Bacteriile bune au sarcini esențiale:

• Digestia și absorbția unor carbohidrați
  Fără bacteriile bune, organismul nu poate prelucra anumiți amidoni, fibre și zaharuri. Aceste bacterii le transformă în surse esențiale de energie și nutrienți.

• Controlul bacteriilor dăunătoare
  Bacteriile bune concurează cu cele rele pentru hrană și „locuință” în intestin. Ele câștigă majoritatea bătăliilor, lăsând bacteriile dăunătoare să moară de foame.

• Prevenirea alergiilor
  Bacteriile bune învață sistemul imunitar să recunoască microorganismele periculoase de cele inofensive, prevenind reacțiile exagerate.

• Susținerea sistemului imunitar
  Ele influențează profund sistemul imunitar intestinal, ajută la formarea anticorpilor și contribuie la apărarea generală a organismului.

Cum se simte intestinul, așa vă simțiți și dumneavoastră

Aproximativ 80% din celulele sistemului imunitar se află în tractul digestiv. Astfel, nu este de mirare că sănătatea intestinului afectează întregul organism.

Dezechilibrul bacteriilor intestinale afectează nu doar digestia și imunitatea, ci și capacitatea organismului de a se apăra împotriva bolilor grave.

Afecțiuni asociate cu lipsa bacteriilor benefice:

• Diaree infecțioasă

• Infecții cu Clostridium difficile

• Sindromul de intestin iritabil

• Boala Crohn, colită ulceroasă

• Infecție cu Helicobacter pylori

• Permeabilitate intestinală crescută

• Intoleranță la lactoză

• Infecții postoperatorii

• Infecții gastrointestinale la copii

• Infecții urinare și ginecologice

• Infecții și boli ale pielii (eczeme, acnee)

• Autism

• Sindrom premenstrual

• Cancer de vezică urinară

• Diabet

• Cariile și bolile gingivale

• Boli autoimune: lupus, scleroză multiplă, artrită reumatoidă

Sabie cu două tăișuri

Helicobacter pylori – cândva prezentă în intestinul tuturor oamenilor – este pe cale de dispariție în lumea occidentală.

• Veste bună: Este implicată în ulcere și unele tipuri de cancer gastric. Deci eliminarea ei pare un lucru bun.

• Veste rea: Această bacterie scade refluxul acid. Refluxul este legat de astm și cancer esofagian.

Dr. Martin Blaser, expert în H. pylori, consideră că dispariția acestei bacterii este corelată cu creșterea refluxului, obezității și dereglărilor hormonale.

Ce puteți face?

Adoptați o alimentație care susține echilibrul bacteriilor benefice. Când raportul ideal (85/15) este atins, simptomele digestive dispar și sistemul imunitar primește sprijinul necesar.

Nu este neapărat de dorit eliminarea completă a H. pylori (cum se întâmplă adesea după tratamente agresive cu antibiotice), ci mai degrabă menținerea unui echilibru. Corpul are nevoie de o diversitate de bacterii – chiar și de unele „controversate” – dar în doze mici, integrate într-un ecosistem sănătos.

Alimente „pentru viață”

Spre deosebire de alimentele procesate și zahăr, care acționează ca pesticidele, alimentele fermentate sunt ca niște îngrășăminte naturale care hrănesc bacteriile bune.

Folosite de secole pentru sănătatea intestinului, sunt preferate de popoare cu longevitate mare, precum bulgarii sau asiaticii.

Exemple:

• Lapte acru

• Natto

• Miso

• Kimchi

• Tempeh

• Chefir

• Iaurt

• Măsline

• Varză murată

• Castraveți murați

Cel mai sigur este să le preparați acasă.

Suplimentele probiotice

Cuvântul „probiotic” înseamnă „pentru viață”. A fost introdus de Ilya Mechnikov, fiziolog rus și laureat Nobel.

Ca și bacteriile din alimentele fermentate, probioticele sub formă de suplimente ajută la repopularea intestinului cu bacterii benefice. Ele scad pH-ul intestinal, făcând mediul ostil bacteriilor dăunătoare.

Ce trebuie să conțină un probiotic bun:

1. Fără necesitate de refrigerare

2. Durată mare de valabilitate

3. Rezistență la acidul gastric

4. Capacitatea de a rămâne în intestin suficient de mult

De la naștere până la bătrânețe

Bebeluși și copii

• Tratament eficient pentru diaree

• Sprijină dezvoltarea sistemului digestiv

• Folosite în tratamentul HIV/SIDA

• Posibile beneficii în prevenirea astmului

• Efect pozitiv asupra sănătății orale

• Ajută la calmarea colicilor

• Pot preveni dermatita

• Posibil ajutor în simptomele gastrointestinale asociate autismului

Femei

• Combat infecțiile urogenitale

• Sprijină imunitatea în sarcină și alăptare

Persoane în vârstă

După vârsta de 60 de ani, numărul bacteriilor benefice scade semnificativ – de până la 1.000 de ori.

• Mai susceptibili la infecții

• Antibioticele agravează situația

• Probioticele pot întări imunitatea

• Studiu din Noua Zeelandă (participanți între 63–84 ani) a arătat creșterea celulelor albe și a capacității de apărare cu Bifidobacterium lactis

Concluzie:
Sănătatea intestinului este cheia unei vieți sănătoase și echilibrate. Prin alimentație naturală și suplimente potrivite, puteți susține flora intestinală benefică și întări întregul organism.