Când unui animal îi este foame, se mișcă (uneori foarte mult) în căutarea hranei. Pe când noi, oamenii mergem la frigider…
Întregul sistem endocrin uman este controlat de hipotalamus din zona subcorticală a creierului. Glanda pituitară coordonează activitatea întregului sistem endocrin cu ajutorul hormonilor tripli pe principiul feedback-ului. Adică, atunci când cantitatea de acest sau acel hormon este scăzută, glanda pituitară trebuie să-l producă în cantități mari sau invers.
Rata proceselor metabolice este reglată de hormonii tiroidieni, iar natura a atribuit gestionarea resurselor energetice hormonului de creștere al glandei pituitare și insulelor Langerhans ale pancreasului, care produc insulină.
Odată cu o creștere a concentrației de glucoză în sânge de peste 120 mg la 100 g de sânge (norma 60-120 mg), insulele Langerhans, la comandă de la centrul hipotalamo-hipofizar, încep să producă insulină într-o cantitate dependentă de excesul de glucoză din sânge față de normă. Excesul de glucoză este legat de insulină, iar în acest caz se formează o substanță nouă în organism – glicogenul, care este stocat în ficat în caz de foame. Se creează o sursă de energie.
Dar cu lăcomia noastră de 3-4 ori pe zi, senzația de foame nu apare, în timp ce glucoza vine întotdeauna în exces mare. Insulele Langerhans funcționează în modul „record mondial” de ani și decenii. Uzura le epuizează foarte devreme, iar cantitatea de insulină nu mai este produsă pentru a lega excesul de glucoză.
Apare un exces constant de glucoză în sânge – hiperglicemie. Și acesta este diabetul zaharat de tip II, dacă doar calitatea insulinei (și nu cantitatea) scade, și diabetul de tip I, dacă cantitatea de insulină scade cronic. Odată stabilit, diabetul de tip I nu mai părăsește gazda pentru tot restul vieții.
La pacienții cu cancer de sân, formele latente de diabet apar în 30% din cazuri!
Zahărul oferă organismului energie, dar cu ce preț? Legătura moleculelor sale este atât de puternică, încât scindarea lor necesită o cantitate imensă de vitamine, pe care aproape 90% dintre oameni nu le au nici măcar la minimum.
Cantitatea de colesterol din sânge variază între 180-200 mg. Când conținutul său este sub 180 mg, există un ordin de la hipotalamus la ficat. Ficatul începe să sintetizeze colesterolul din glucoza dizolvată în sânge. Glucoza și grăsimile, inclusiv colesterolul, sunt materiale energetice. Când cantitatea de glucoză și colesterol atinge limita superioară, de la hipotalamus vine un semnal – să se oprească.
Persoana percepe cantitatea de glucoză din sânge peste 120 mg ca o adevărată senzație de sațietate. O persoană rezonabilă ar trebui să înceteze să mănânce. Cu toate acestea, raționalitatea noastră este catastrofal de scăzută, glucoza a fost mult timp mai mare de 120 mg, dar continuăm să împingem alimentele la capacitate maximă și să ne oprim atunci când stomacul este supraaglomerat. Acesta este un fals sentiment de sațietate.
Insulina leagă excesul de glucoză de glicogen în caz de foame. Dar nu există foame și… glicogenul se transformă în grăsime. Când cantitatea de colesterol din sânge este de 240 mg, ficatul încetează să-l mai sintetizeze. Ne mișcăm puțin, așa că colesterolul nu arde pentru energie, ci merge la formarea aterosclerozei.
Deoarece colesterolul este sintetizat în organism, trebuie să ne asigurăm că acesta vine cu alimente nu mai mult de 15% din cantitatea zilnică de grăsime. La adulți, 85% ar trebui să fie grăsimi vegetale sub formă de ulei de măsline sau de in. Copiii cresc, și au nevoie și de unt de calitate.
Cancerul este o supraalimentare cu proteine animale și o suprasaturare a organismului cu colesterol.
8 remedii naturiste eficiente pentru scaderea colesterolului din sange
Alătură-te grupului Tratamente naturiste – Medicina pentru trup si suflet, unde vorbim despre probleme de sănătate și nutriție, aici poți primi mai ușor răspuns la întrebarea ta!
Articolele de pe acest site au rol informativ! Daca aveti o problema de ordin medical, va rugam sa va adresati unui specialist!
