Cele mai frecvente boli autoimune

Bolile autoimune sunt cele în care sistemul imunitar atacă în mod greșit țesuturile și structurile corpului nostru. Corpul pur și simplu nu le recunoaște ca fiind ale sale și le distruge ca și cum ar fi străine și periculoase. Sunt cunoscute peste 50 de astfel de boli, dintre care cele mai frecvente le-am enumerat mai jos.

După cum știți, sistemul imunitar este format din mai multe organe și celule. Misiunea lor este de a ne proteja organismul de infecții, anumite boli și substanțe străine.

Motivul pentru care sistemul imunitar atacă structurile propriului nostru corp nu este cunoscut cu exactitate. În unele cazuri, se crede că este cauzată de expunerea la anumite microorganisme, cum ar fi viruși sau bacterii, sau factori de mediu la persoanele care au o predispoziție genetică.

Sunt cunoscute peste 50 de boli autoimune. Toate sunt diferite, dar defecțiunea sistemului imunitar este o caracteristică comună pentru toate. În plus, simptomele majorității bolilor autoimune au unele aspecte comune, cum ar fi oboseala, amețelile, greața și febra.

Cele mai frecvente boli autoimune:

• Artrita reumatoida
• Lupus eritematos
• Diabet de tip I
• Scleroză multiplă

Cum pot fi prevenite bolile autoimune?

Este adesea dificil de identificat cauza exactă a apariției lor, deoarece o serie de factori pot da impuls dezvoltării lor.

Când vorbim despre boli autoimune, măsurile preventive nu sunt o problemă ușoară. La urma urmei, originea acestor tulburări nu a fost identificată.

Experții consideră că, în cele mai multe cazuri, acestea apar dintr-o combinație de predispoziție genetică și expunere la factorii de mediu. Deci, este posibil să numim câteva strategii preventive:

• Infecții în copilărie: s-a descoperit că infecțiile timpurii oferă o anumită protecție împotriva bolilor autoimune. Desigur, nu ar trebui să cauți intenționat bolile, dar nici să exagerezi cu dezinfectarea.
• Dieta: o alimentație echilibrata va fi benefică atât pentru tratamentul bolilor autoimune cat si pentru prevenirea acestora. Așa că îți vei ajuta corpul să îndeplinească corect toate funcțiile necesare.
• Exercițiu fizic: ca și în cazul precedent, un organism bine pregătit și sănătos va face față mai bine simptomelor oricărei boli, inclusiv celor autoimune.
• Suplimente: Probioticele precum Lactobacillus, de exemplu, sunt un factor de protecție. Când se prescriu femeilor însărcinate cu dermatită, incidența la copil scade.
• Stil de viață sănătos: evitarea alcoolului, tutunului și drogurilor, precum și a unui stil de viață sedentar și a alimentelor nesănătoase, va asigura o stare de sănătate adecvată. În multe cazuri, aceste obiceiuri pot deveni factori declanșatori pentru dezvoltarea bolilor autoimune.

Artrita reumatoida

În acest caz, sistemul imunitar atacă anumite țesuturi ale articulațiilor, deși forța sa poate fi „redirecționată” către alte țesuturi ale corpului.

Această boală autoimună este cronică și degenerativă. Se caracterizează prin inflamarea sinoviului articulațiilor și a țesuturilor înconjurătoare. În cele mai multe cazuri, femeile suferă de această boală (bărbații mai rar).

Membrana sinovială este membrana care hrănește, acoperă și protejează cartilajul. În unele cazuri, artrita reumatoidă poate afecta și alte organe, cum ar fi inima, rinichii sau plămânii. Prin urmare, această boală este sistemică.

Lupus eritematos sistemic

După cum sugerează și numele, lupusul eritematos este, de asemenea, o boală sistemică. Aceasta înseamnă că poate afecta multe organe, cum ar fi pielea, articulațiile, rinichii, inima etc. Această boală cronică afectează în principal femeile și, de obicei, începe în tinerețe.

Aproape jumătate dintre pacienții cu lupus suferă doar de leziuni ale pielii și articulațiilor. Boala se manifestă adesea pe nas și obraji cu eritem sub formă de aripi de fluture.

Diabet de tip I

Din cauza lipsei celulelor beta, pacienții cu diabet zaharat de tip 1 au nevoie de insulină.

Diabetul de tip 1 nu este doar o boală autoimună, ci și o boală metabolică. Se caracterizează prin distrugerea selectivă a celulelor beta pancreatice. Această afecțiune se poate dezvolta la orice vârstă, deși este mai frecvent diagnosticată la copii, adolescenți și adulți tineri.

Scleroză multiplă

Sistemul nervos central (SNC) este împărțit în două părți principale: creierul și măduva spinării. Învelește și protejează fibrele nervoase ale sistemului nervos central cu un material numit mielină. Mielina facilitează conducerea impulsurilor electrice între fibrele nervoase.

Scleroza multiplă duce la pierderea mielinei în multe zone. Prin urmare, capacitatea nervilor de a conduce impulsurile electrice este afectată. Sistemul imunitar poate ataca neuronii din diferite părți. Ca urmare, pot apărea simptome diferite în funcție de zona afectată.

Alătură-te grupului Tratamente naturiste – Medicina pentru trup si suflet, unde vorbim despre probleme de sănătate și nutriție, aici poți primi mai ușor răspuns la întrebarea ta!