Oligoelementele joacă un rol important în funcționarea organismului și determină în mare măsură starea sănătății umane. Un astfel de mineral este magneziul. Statisticile arată că aproximativ 50-80% dintre oameni au nevoie de magneziu (Mg) suplimentar pe tot parcursul vieții, ceea ce le afectează negativ sănătatea.
Cuprins
Magneziul și activitatea inimii
Magneziul este implicat în mecanisme biochimice, dintre care multe asigură un metabolism optim.
Acestea sunt procesele:
- Sinteza ATP
- Îmbunătățirea stării vaselor de sânge
- Funcționarea mușchilor și a sistemului nervos (inclusiv starea mușchiului inimii)
- Formarea țesutului osos și a dinților
- Optimizarea nivelului de zahăr din sânge, care este importantă pentru prevenirea diabetului de tip 2.
Deficitul de magneziu în celule provoacă probleme în metabolismul celular și în funcția mitocondrială, ceea ce amenință cu complicații grave de sănătate. Astfel, magneziul este extrem de important pentru funcționarea inimii.
Nu uitați cât de important este să mențineți raportul optim de magneziu (Mg) și calciu (Ca).
Deficiența de magneziu duce la spasme musculare, care din nou afectează negativ funcționarea inimii. Acest lucru se aplică persoanelor cu exces de calciu, deoarece acest element provoacă contracțiile musculare.
Magneziul este un electrolit implicat în procesele electrice din organism. Fără electroliți (magneziu (Mg), potasiu (K) și sodiu (Na), semnalele electrice nu vor fi trimise sau primite. Fără astfel de semnale, inima nu va pompa sânge și creierul nu va funcționa corect.
Deficitul de magneziu duce la probleme cardiace. Hipertensiunea arterială, aritmiile, bolile cardiovasculare și moartea subită sunt toate cauzele probabile ale deficienței de magneziu și/sau a unui raport incorect de micronutrienți magneziu și calciu.
Controlul magneziului și al tensiunii arteriale
Controlul tensiunii este necesar, deoarece acest indicator este un factor de risc pentru boli de inimă și accident vascular cerebral.
S-a spus deja că magneziul ajută la relaxare și dilatarea vaselor de sânge, ceea ce scade tensiunea.
Astfel, aportul acestui oligoelement îmbunătățește circulația sângelui.
Alimente bogate în magneziu
Cel mai bun mod de a menține un nivel normal de magneziu în organism este introducerea unei cantități semnificative de legume cu frunze verzi în dietă. Sucul de verdeață este o modalitate excelentă și eficientă de a „ridica” magneziul și de a satura organismul cu nutrienți.
Legume cu frunze bogate în acest oligoelement:
- Spanac
- Frunze de sfecla
- Varza de Bruxelles, kale
- Brocoli
Alte alimente bogate în magneziu (Mg):
- Boabe de cacao crude – 28 g de boabe de cacao crude conțin până la 64 mg de magneziu și o gamă largă de antioxidanți, fier, fibre, care servesc drept hrană pentru microflora intestinală benefică.
- Avocado – 1 avocado conține până la 58 mg de magneziu, grăsimi sănătoase și o serie de vitamine. Avocado este o sursă de potasiu, care neutralizează proprietățile hipertonice ale sodiului.
- Seminte si nuci – semintele de dovleac, susan, floarea soarelui au o concentratie mare de magneziu. Caju, migdale și nucile braziliene sunt și ele pe această listă.
- Peștele gras – somon oceanic, macrou – conțin o cantitate semnificativă de magneziu.
- Ierburi și condimente – conțin multe substanțe valoroase în concentrații scăzute și magneziu – de asemenea. Următoarele ierburi și condimente sunt saturate cu oligoelementul specificat: coriandru, pătrunjel, semințe de muștar, fenicul, busuioc, cuișoare etc.
- Fructe și fructe de pădure – Cea mai mare concentrație de magneziu au: papaya, zmeură, roșii, căpșuni, pepene verde. 1 papaya, de exemplu, conține până la 58 g de magneziu.
Magneziul și calcificarea arterială
Conținutul de magneziu din sânge este invers proporțional cu dezvoltarea calcinozei coronariene.
Un studiu a implicat indivizi fără nicio dovadă de probleme cardiovasculare, în timp ce a comparat voluntari cu niveluri maxime și minime de magneziu în serul sanguin. Persoanele cu niveluri maxime de magneziu în ser au prezentat:
- 48% șanse mai mici de hipertensiune arterială
- 69% mai puțin probabil să dezvolte diabet de tip 2
- Probabilitatea de calcinoză coronariană este mai mică cu 42%
Factori, simptome ale lipsei de magneziu
Motivul cheie al penuriei acestui oligoelement este consumul de semifabricate.
Nivelul de magneziu este redus din cauza stresului, transpirației în timpul suprasolicitarii fizice, lipsei somnului, dependenței de alcool și utilizării de medicamente (în special, diuretice, statine, fluor, antibiotice fluorochinolone).
Semnele primare ale lipsei acestui mineral sunt spasme / crampe dureroase la întinderea picioarelor, dureri de cap / migrene, pierderea poftei de mâncare, greață, vărsături, oboseală, slăbiciune. Toate acestea pot indica faptul că are sens să creștem aportul de magneziu.
Lipsa persistentă a magneziului duce la simptome atât de grave, cum ar fi bătăi neregulate ale inimii și spasme coronariene, amorțeală și furnicături ale extremităților și chiar modificări ale comportamentului.
Dozare
Cantitatea recomandată de magneziu variază de la 310 la 420 mg pe zi (aceasta depinde de vârstă și sex). Trebuie remarcat faptul că, în acest caz, sunt permise erori de dozare.
Se recomandă să se ia seara sau înainte de culcare.
Magneziul este, în general, un micronutrient sigur. Cu toate acestea, se recomandă ca persoanele cu insuficiență renală să evite aportul de magneziu însă nu și alimentele bogate în acest mineral.
foto: unsplash.com
Articolele de pe acest site au rol informativ! Daca aveti o problema de ordin medical, va rugam sa va adresati unui specialist!