Orice medicament are un efect dublu: daca este prescris corespunzator si in dozele corecte, este util; daca este utilizat in mod nejustificat si in doze gresite, poate fi daunator si chiar periculos. Prin urmare, un medic, atunci cand prescrie un anumit medicament, ia intotdeauna, in considerare raportul dintre efectele sale benefice si posibile – negative asupra organismului. Insa, nu este intotdeauna posibil sa se evite consecintele nedorite. Unii pacienti, chiar si fiind internati in spital, sufera din cauza efectelor secundare datorate unor medicamente. Acest pericol creste semnificativ odata cu automedicatia.
Pericolul automedicatiei
Medicamentele luate fara prescriptia medicului pot sa nu aiba niciun efect terapeutic in o anumita boala. Pericolul consta in faptul ca persoana utilizeaza un medicament care este inutil, iar boala progreseaza. Starea de sanatate se inrautateste, se dezvolta complicatii, care, in orice caz, obliga pacientul sa consulte un medic. Tratamentul suplimentar devine dificil si nu duce intotdeauna la recuperarea completa.
Un alt pericol este dezvoltarea microorganismelor rezistente la medicamente, in caz de utilizare a antibioticelor. Medicul, care prescrie un medicament antibacterian, ia in considerare caracteristicile fiziologice ale pacientului, varsta, sexul, greutatea corporala, starea inimii, ficatului, rinichilor, abordeaza individual alegerea medicamentului, stabilind doza si durata cursului tratamentului, incercand sa evite posibilele efecte secundare ale medicamentului. De asemenea, el cauta sa influenteze boala nu numai cu o substanta medicinala, ci si prin prescrierea nutritiei dietice, un regim bland si proceduri de fizioterapie.
Atunci cand se recurge la automedicatie, pacientul alege doza si frecventa de utilizare, ghidat numai de instructiunile pentru medicament sau de sfaturile strainilor. Alegerea gresita a dozei de antibiotic, precum si durata utilizarii acestuia, duc la faptul ca agentul patogen dezvolta rezistenta la acest medicament. In viitor, daca, din motive medicale, persoana are nevoie din nou de tratament, acest antibiotic nu va mai fi eficient.
Unele medicamente nu functioneaza bine intre ele. Ele pot slabi sau imbunatati efectul unui alt medicament asupra corpului, pot provoca reactii adverse atunci cand sunt utilizate impreuna. Multe medicamente nu trebuie administrate in acelasi timp cu alcoolul. In caz de automedicatie, pacientul nu ia in considerare acesti factori, ceea ce duce la o inrautatire a starii, progresarea bolii si dezvoltarea complicatiilor.
Cea mai severa consecinta a automedicatiei este dezvoltarea efectelor secundare. Cel mai adesea, acestea sunt: greata, dureri abdominale, voma, diaree. Utilizarea necontrolata a antibioticelor duce la perturbarea florei intestinale, in urma careia se dezvolta disbioza. Daca aveti astfel de simptome, trebuie sa consultati imediat un medic!
Efectele secundare pot aparea si la sistemul cardiovascular: tahicardie, durere in regiunea inimii, cresterea sau scaderea tensiunii arteriale. Medicamentele pot creste coagularea sangelui – risc de accidente vasculare cerebrale si atacuri de cord, sau invers, subtierea sangelui – un risc crescut de sangerare. Este posibila dezvoltarea anemiei, leucopeniei.
Uneori apare o reactie alergica. Se manifesta sub forma unei eruptii pe fata si corp, in cazuri severe – soc anafilactic.
Se vorbeste, tot mai des, despre conceptul de automedicatie. Pentru tara noastra, acest concept este inca ceva nou, desi OMS l-a propus acum 20 de ani.
Exista opinia ca odata cu introducerea acestui concept, cetatenii vor fi privati de accesul, fara prescriptie medical, la multe forme de medicamente.
Automedicatia responsabila
Automedicatia responsabila este definita de OMS ca utilizarea prudent, de catre pacienti, a medicamentelor disponibile in comert cu un profil de siguranta ridicat, pentru a preveni sau trata afectiuni usoare, inainte de acordarea ingrijirii medicale profesionale. Cu toate acestea, de multe ori termenul „automedicatie” inseamna tratamentul bolii de catre pacient, pe baza propriei experiente sau a experientei prietenilor, cunoscutilor fara a consulta un medic.
Consultanta si control farmaceutic
Cu toate acestea, simpla inasprire a masurilor nu este in mod clar suficienta. Oamenii trebuie sa se obisnuiasca cu o abordare constienta si responsabila a sanatatii lor. In plus, au nevoie de ajutor in selectarea medicamentelor. Si aici farmacistii vin in prim plan ca o legatura intre pacient si o mare varietate de medicamente.
Cand vorbim despre automedicatie responsabila, ne referim in primul rand la utilizarea medicamentelor fara prescriptie medicala, medicamente pe baza de plante si medicamente homeopate. Dar cat de eficient este tratamentul cu medicamente al acestor grupuri?
Desi aspectele farmacologice ale eficientei acestui grup de medicamente sunt in prezent discutate, daca pacientul este examinat si nu are boli cronice, iar aceasta terapie ii imbunatateste calitatea vietii si nu ii dauneaza, atunci de ce nu. Insa, daca pacientul are o boala cronica, atunci metodele terapiei netraditionale ar trebui utilizate numai in combinatie cu tratamentul de baza.
Farmacistul este un profesionist in domeniul sanatatii. Pe langa eliberarea medicamentelor, farmacistul ghideaza si informeaza despre principalele manifestari ale afectiunilor in care se utilizeaza medicamentele fara prescriptie medicala. In acelasi timp, farmacistul nu ar trebui sa inlocuiasca un medic.
Articolele de pe acest site au rol informativ! Daca aveti o problema de ordin medical, va rugam sa va adresati unui specialist!
