De cele mai multe ori, parintii sunt primii care observa faptul ca micutul lor are comportamente neobisnuite, comparativ cu ceilalti copii sau cu etapele tipice de dezvoltare. De aceea, unul dintre cele mai importante lucruri pe care le poti face ca parinte este sa te familiarizezi cu etapele tipice ale dezvoltarii umane si sa iei masuri cand ceva nu pare a fi in regula.
Care sunt primele semne/simptome ale autismului?
Autismul este o tulburare globala si precoce a dezvoltarii caracterizata prin intarzieri sau functionari atipice la nivel de: comunicare verbala si nonverbala, interactiune sociala, comportament.
Semnele timpurii ale autismului pot varia foarte mult. Unii copii prezinta indicii in primul an de viata, iar la alti copii comportamentele atipice devin evidente la varsta de 2- 3 ani. De asemenea, nu toti copiii cu autism prezinta toate semnele; de exemplu, nu toti au intarzieri ale limbajului. Simptomele se situeaza pe un continuum, de la usoare la severe.
In cele ce urmeaza, iti prezentam cateva semne ale tulburarii de spectru autist la copiii de 1-2 ani:
- Vorbeste si bolboroseste pe un ton neobisnuit.
Cand un copil cu autism vocalizeaza, e posibil ca vocea sa nu varieze in inaltime, ton sau volum. Un copil cu un curs de dezvoltare normal bolboroseste in patutul lui ca si cum ar vorbi intr-o limba straina. Un copil cu risc de autism are un fredonat sau plans monoton.
- Afiseaza sensibilitati senzoriale neobisnuite.
Un copil cu risc de autism poate prezenta reactii neasteptate la anumite sunete, texturi si/sau gusturi. Se enerveaza foarte repede daca un anumit gust, miros sau sunet nu este pe placul lui.
Exemplu concret: un copil de 18 luni cu o dezvoltare tipica poate manca o varietate mare de alimente, dar poate refuza legumele; un copil de 18 luni cu risc de autism poate refuza orice tip de mancare solida, inclusiv alimentele moi, precum banana.
- Se ataseaza de obiecte neobisnuite perioade lungi de timp.
Exemplu de situatie specifica unui curs de dezvoltare normala: copilului ii este greu sa adoarma fara ursuletul de plus preferat. Exemplu de situatie specifica autismului: copilul se pregateste de somn cu cheile de la usa in mana si refuza sa le dea drumul.
- Afiseaza miscari neobisnuite ale mainilor si corpului.
Un copil cu risc de autism isi poate misca mainile, degetele sau alte parti ale corpului intr-un mod ciudat si repetitiv. De exemplu: de cate ori arunca mingea se apleaca cu fata la podea si isi intinde bratele in spatele corpului cu degetele intinse.
- Nu se entuziasmeaza atunci cand exploreaza locuri noi sau nu sunt suficient de activi.
Exemplu de situatie tipica: cand se joaca intr-un parc nou, copilul incepe sa exploreze si sa testeze mai multe structuri de joaca pana isi gaseste locul preferat si se joaca acolo mult timp.
Exemplu de situatie atipica: cand se joaca intr-un parc nou, copilul sta intr-un singur loc si e absorbit de o singura activitate, precum trecerea degetelor prin nisip. Cand incerci sa il incurajezi sa exploreze si alte activitati din locul de joaca devine agitat, nervos si se intoarce la activitatea initiala.
- Nu arata spre obiecte/lucruri.
Este posibil ca un copil cu risc de autism sa nu arate cu degetul spre obiecte indepartate ca raspuns la solicitarile tale. De ex., nu se uita spre sau nu arata cu degetul spre un avion zgomotos care zboara deasupra voastra.
- Nu-ti raspunde la zambete.
Cand tu zambesti sau razi, nu-ti raspunde la fel. Poate zambi, insa, daca il gadili sau poate zambi de la sine, fara ca tu sa declansezi cumva aceasta reactie.
- Evita contactul vizual.
Evita in mod activ contactul vizual inclusiv cu mama, intorcandu-se, impingand-o sau inchizand ochii.
- Nu raspunde cand isi aude numele.
- Nu bolboroseste si nu pronunta cuvinte sau aproximari de cuvinte spontan.
- Ii evita pe ceilalti copii si prefera sa se joace singur.
- Are o mimica limitata si reactii emotionale limitate.
Un copil cu autism poate sa nu afiseze deloc sau prea putine expresii faciale, dincolo de extremele emotionale (suparare, furie, fericire). De exemplu, atunci cand vede o jucarie atractiva, stralucitoare nu se mira sau atunci cand vede un caine mare nu se teme.
Ce trebuie sa faci cand copilul tau prezinta simptome ca cele de mai sus ?
In cazul in care copilul tau prezinta semne timpurii de autism, primul lucru pe care trebuie sa il faci este sa mergi la medicul pediatru, care te va indruma apoi spre un medic psihiatru pediatru sau catre un centru specializat in Tulburarile de Spectru Autist pentru o evaluare clinica.
E bine de stiut ca cea mai recenta versiune a Manualului de Diagnostic si Statistica a Tulburarilor Mintale (DSM V), de care medicii psihiatri si psihologii clinicieni se folosesc pentru a pune un diagnostic, reuneste tulburarea autista, sindromul Asperger, Tulburarea dezintegrativa a copilariei intr-o singura categorie de diagnostic: Tulburare din Spectru Autist.
In prezent, nu exista teste medicale specifice, precum analize de sange, prin intermediul carora sa se poata diagnostica autismul. De regula, e nevoie de o echipa multidisciplinara pentru a pune diagnosticul, formata din cel putin 3 persoane: pediatru, psihiatru si psiholog clinician. Se analizeaza istoricul dezvoltarii copilului, se observa copilul in diverse contexte, se aplica teste standardizate si se compara comportamentul acestuia cu etapele tipice de dezvoltare. De asemenea, se exclud alte posibile cauze ale simptomelor: tulburari de auz/ vaz, tulburari neurologice, neurogenetice.
Diagnosticarea tulburarii de spectru autist poate fi dificila, din multiple motive:
- Tulburarea de Spectru Autist are mai multe grade de severitate, astfel ca la un nivel de severitate usor, simptomele risca sa fie ignorate sau confundate cu alte tulburari.
- Diagnosticul poate fi mai greu de pus cand Tulburarea de Spectru Autist este insotita si de deficiente intelectuale sau de limbaj, de alte tulburari de neurodezvoltare (ex. ADHD), epilepsie sau tulburari neurogenetice.
De regula, diagnosticul se stabileste cu precizie intre varstele de 2 si 3 ani.
Diagnosticarea precoce (la 2-3 ani) este foarte importanta. Cu cat se intervine mai repede, cu atat copilul va recupera din intarzieri si isi va putea atinge ulterior potentialul maxim.
Interventiile constau de regula in sedinte de terapie ABA (Applied Behaviour Analysis/ Analiza Comportamentala Aplicata). Unii copii mici pot avea nevoie si de logopedie (corectare tulburari de limbaj), terapie senzoriala (adaptare la stimuli interni si externi). De asemenea, in paralel cu ABA, se poate apela ulterior si la terapii complementare precum terapie cu animale, terapie prin arta, terapie prin joaca. Un coordonator BCBA (Board Certified Behavior Analyst) va realiza un plan de interventie personalizat si il va actualiza in functie de progresele inregistrate.
Aceste terapii de recuperare sunt oferite de asociatii de autism sau de centre private. Exista si terapeuti ABA care ofera aceste servicii la domiciliu.
